Update 1 an în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
O cercetare recentă, realizată în colaborare cu o echipă internațională de specialiști, evidențiază că susținerea abilităților non-cognitive, alături de cele cognitive, poate conduce la îmbunătățiri semnificative ale performanțelor academice. Studiul, publicat în revista Nature Human Behaviour, este coordonat de dr. Margherita Malanchini de la Universitatea Regina Maria din Londra și dr. Andrea Allegrini de la University College London (UCL).
Cercetarea subliniază că aptitudinile non-cognitive, precum motivația și autocontrolul - adică capacitatea de a înțelege și de a gestiona propriile reacții și comportamente - sunt la fel de relevante ca și inteligența în atingerea succesului în școală. Aceste abilități devin din ce în ce mai influente pe parcursul dezvoltării educaționale a unui copil, iar genetica joacă un rol esențial.
Studiul a inclus un grup de peste 10.000 de copii cu vârste între 7 și 16 ani, provenind din Anglia și Țara Galilor. Cercetătorii au folosit o combinație de studii pe gemeni și analize de ADN pentru a explora interacțiunea complexă dintre genă, mediu și performanța academică.
O constatare notabilă este importanța crescândă a geneticii în formarea abilităților non-cognitive și efectul acestora asupra rezultatelor școlare. Prin analiza ADN-ului, echipa de cercetare a creat un "scor poligenic" care reflectă predispoziția genetică a copiilor în ceea ce privește aceste abilități. Rezultatele contestă ideea tradițională că succesul academic se bazează în principal pe inteligență, sugerând că structura emoțională și comportamentală a unui copil, influențată atât de gene, cât și de mediu, este decisivă în parcursul său educațional.
Deși genetica joacă un rol important, cercetarea subliniază de asemenea relevanța mediului. Prin comparația fraților gemeni, cercetătorii au reușit să distingă influențele mediului familial comun de factorii genetici. Studiul sugerează că copiii pot activa propriile experiențe de învățare, adaptându-se pe baza personalității și abilităților lor, creând astfel un mecanism de feedback care le consolidează punctele forte.
Aceste descoperiri au implicații semnificative pentru sistemul educațional. Prin recunoașterea importanței abilităților non-cognitive, școlile ar putea implementa strategii specifice pentru a sprijini dezvoltarea emoțională și socială a elevilor, alături de educativa academică. Cercetarea subliniază, de asemenea, necesitatea continuării investigațiilor asupra interacțiunii complexe dintre gene, mediu și educație. Astfel, educatorii și factorii de decizie pot dezvolta metode mai eficiente pentru a sprijini dezvoltarea integrală a elevilor, contribuind astfel la îmbunătățirea rezultatelor educaționale.
Medicul David Céspedes, expert în longevitate, atrage atenția asupra unor alimente larg răspândite care pot afecta sănătatea mai mult decât se crede. Conform Mediafax, el precizează că aceste produse nu ar trebui să intre în case, deoarece pot diminua anii de viață în mod semnificativ, evidențiind riscurile ascunse asociate consumului lor.
O echipă de la centrul de cercetare Helmholtz Munich investighează modul în care o boală genetică pediatrică rară declanșează moartea celulelor nervoase, oferind indicii esențiale despre mecanismele prezentate și în afecțiuni neurologice severe precum Alzheimer sau Parkinson, conform news.ro. Studiul evidențiază implicarea unui tip particular de moarte celulară numit feroptoză, legat de acumularea de fier și deteriorarea oxidativă a membranelor neuronale.
Specialiștii în Urgențe medicale arată că preparatele bogate în grăsimi din tradițiile culinare românești pot facilita metabolizarea alcoolului și reducerea stărilor de rău după consum excesiv. Conform %source%, dr.
Județul Iași se situează în partea a doua a clasamentului național privind valoarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul sănătății. Conform datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, cele mai mari investiții se fac în București, Mureș și Constanța, care atrag peste 150–200 milioane de euro fiecare, în timp ce Iașiul beneficiază de finanțări mai fragmentate și cu sume modeste.