Stenoza anală: o afecțiune rar întâlnită care cauzează disconfort
Stenoza anală este o afecțiune mai puțin frecvent întâlnită, dar care poate provoca un disconfort considerabil. Aceasta se caracterizează prin îngustarea canalului anal sau prin perturbarea relaxării sfincterului anal în momentul trecerii bolului fecal. Principalul motiv pentru care apare această afecțiune este înlocuirea mucoasei superficiale a canalului anal cu țesut cicatricial.
Cauzele stenozei anale pot fi diverse, cele mai comune fiind legate de intervenții chirurgicale proctologice, care reprezintă peste 90% din cazuri. Aceste intervenții includ tratamente pentru hemoroizi, fisuri anale, abcese și fistule perianale. Alte situații care pot duce la fibrozarea canalului anal includ iradierea regională la pacienții cu tumori maligne pelvine, dificultățile de vindecare a fisurilor anale pe termen lung, diareea cronică din boli inflamatorii intestinale precum colita ulcerativă sau boala Crohn, malformațiile congenitale, traumatismele ano-rectale și unele boli cu transmitere sexuală.
Simptomele acestei afecțiuni nu sunt identice pentru toți pacienții, dar cele mai comune manifestări includ: durere la începutul defecației, dificultăți în evacuarea fecalelor, modificări ale formei scaunului, sângerări după scaun, diaree, scurgeri fecale, precum și balonare și dureri abdominale.
Diagnosticarea stenozei anale este, în general, un proces relativ simplu, bazat pe anamneza detaliată și examinarea anorectală. În unele cazuri, medicul poate recomanda efectuarea manometriei anale pentru a evalua tonusul sfincterului anal și sensibilitatea canalului anal.
Tratamentul acestei afecțiuni variază în funcție de cauza identificată și de severitatea acesteia. În cazurile ușoare, se recomandă terapie conservatoare, care include modificări dietetice pentru a asigura o hidratare adecvată, un consum de fibre alimentare și, eventual, utilizarea de laxative. Dacă aceste măsuri nu sunt suficiente, pentru stenozile mai severe, se poate recurge la dilatația anală cu ajutorul unor instrumente speciale, procedură realizată de un specialist, care de multe ori necesită mai multe sesiuni.
Pentru cazurile mai severe, în care metodele anterioare nu oferă rezultate satisfăcătoare, se poate apela la intervenția chirurgicală. Scopul chirurgiei este de a restabili capacitatea canalului anal de a se dilata în timpul defecației și de a îmbunătăți funcția sfincteriană.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
