Prof.dr. Grigore Tinica despre provocările chirurgiei cardiovasculare
"Viata unui chirurg inseamna si stresul urmatoarei operatii," afirmă prof.dr. Grigore Tinica, chirurg cardiovascular și manager al Institutului de Boli Cardiovasculare "George Georgescu" din Iași. Medicul este de părere că mulți absolvenți de medicină evită specializările care implică stres continuu, ture de noapte și ore suplimentare fără număr, din cauza responsabilității uriașe și riscului de malpraxis.
De-a lungul carierei sale de 40 de ani, prof.dr. Grigore Tinica a reparat peste 15.000 de inimi. Cea mai lungă operație pe cord, care a durat 72 de ore, a avut loc alături de dr. Răzvan Vasile și dr. Eugen Săndica, acest din urmă fiind coordonatorul Centrului de Malformații Cardiace Congenitale "Bad Oeynhausen" din Germania.
Medicul subliniază că pentru a deveni chirurg cardiovascular nu este suficient să ai cunoștințele necesare, ci și o rezistență aparte. Programul de lucru nu este normat; de multe ori, chirurgii sunt prezenți în spital zi și noapte, uitând de familia care îi așteaptă acasă pentru a salva vieți. "Mulți dintre absolvenții de astăzi pur și simplu nu vor să facă asemenea sacrificii," declară managerul IBCV.
Insuficiența de chirurgi cardiovasculari la institut este o problemă pertinentă. Prof. Tinică explică faptul că, deși ar putea fi mai mulți medici, capacitatea actualului institut nu permite mai multe internări și intervenții chirurgicale în prezent. Problema esențială este lipsa spațiilor disponibile.
În România nu există rezidențiat pentru chirurgia cardiacă pediatrică, spre deosebire de Europa și SUA, unde se efectuează supraspecializări. Aceasta realitate conduce la o deficiență de chirurgi cardiaci pediatri. În regiunea Moldovei se nasc anual aproximativ 1.000 de copii cu malformații congenitale cardiace, dintre care o mică parte necesită intervenții de urgență în primele zile de viață. Majoritatea pot fi operați la vârsta de 3-5 ani sau chiar mai târziu.
Malformațiile congenitale cardiace pot fi diagnosticate la naștere sau intrauterin. Mortalitatea infantilă este parțial provocată de aceste patologii. Povestește că în actualul institut, din 2001, au fost operați copii pe cord, datorită colaborării cu prof. Francis Robicsek din SUA. Astfel, au fost specializați cardiologi, chirurgi, anesteziști și asistente peste ocean și au revenit pentru a realiza intervenții în România.
Până în prezent, aproximativ 900 de copii au fost operați la Iași. În prezent, unii copii cu malformații congenitale se adresează IBCV, alții sunt tratați la București, la Spitalul "Marie Curie" sau la Târgu Mureș. La Cluj se efectuează intervenții, dar nu există o secție de chirurgie cardiacă dedicată, asemănător cu Iași.
Prof.dr. Grigore Tinica subliniază că celor mai mulți copii nu li se efectuează intervențiile necesare. Schimbarea ar putea veni prin înființarea, dotarea și găsirea de profesioniști pentru Institutul Inimii, care va include o secție de chirurgie cardiacă pediatrică, alături de specialități conexe.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
