Nașteri record scăzute la Iași în 2026, cel mai mic număr din ultimul secol
În acest an, Iașul a înregistrat un număr alarmant de nașteri, aproximativ 6.000, cea mai scăzută rată din ultimele 100 de ani, conform datelor centralizate de maternitățile locale. Maternitățile „Cuza Vodă” și „Elena Doamna” au raportat împreună 6.000 de nașteri, în timp ce Maternitatea Arcadia este singura care a înregistrat o creștere, de 17% față de anul trecut.
👉 Scădere constantă a natalității în Iași
Maternitatea „Cuza Vodă” a raportat 4.833 de nașteri, în scădere față de anul 2015, când au fost înregistrate 6.022. În contrast, Maternitatea „Elena Doamna” a avut 1.167 de nașteri, cu 148 de nașteri mai multe față de anul precedent, marcând anul cu cele mai multe nașteri din intervalul 2014-2026. Această tendință de scădere a natalității este vizibilă în statisticile din ultimii 11 ani, care arată o diminuare constantă.
Dr. Maria Stamatin, medic primar în Pediatrie și Neonatologie, consideră că scăderea natalității se datorează unor factori socio-economici, precizând că „decizia familiilor de a face copii este una la care ajung mai greu”. De asemenea, medicul subliniază că tinerii au nevoie de „condiții de trai decente și oportunități reale de muncă în România” pentru a stimula nașterea de copii.
👉 Exodul tinerilor și impactul asupra natalității
Dr. Bogdan Doroftei, medic primar obstetrică-ginecologie la Maternitatea „Cuza Vodă”, atrage atenția asupra faptului că România se confruntă cu cea mai scăzută rată a nașterilor din ultimele 100 de ani. Deși rata fertilității se situează la aproximativ 1,8 copii per femeie, deciziile tinerilor privind întemeierea unei familii sunt influențate de nevoia de a obține un statut social stabil. „Acești tineri sunt educați să obțină mai întâi un loc de muncă și o locuință”, explică Dr. Doroftei.
Imigrația este un alt factor semnificativ, cu între 7.000 și 70.000 de tineri părăsind România anual, fenomen numit „exodul creierelor”. Acești tineri, formați pe banii statului, caută oportunități în alte state europene, lăsând astfel România fără resurse umane valoroase, deși costul mediu al instruirii fiecărui individ se ridică la aproximativ 50.000 de euro.
