Termenul de ”meningită” definește inflamația meningelui, adică a membranei formate din trei straturi (dura mater, arahnoida și pia mater), care învelește și protejează creierul și măduva spinării. Meningitele infecțioase sunt considerate urgențe medicale și necesită internare în servicii de Boli Infecțioase, deoarece ele pot avea o evoluție fulminantă către deces. Precocitatea diagnosticului și a inițierii unei terapii etiologice adecvate sunt esențiale pentru scăderea ratei de mortalitate în meningite. În meningita acută, simptomele apar brusc (ore/zile), iar în meningita subacută sau cronică, simptomele apar lent și persistă peste 4 săptămâni. Sistemul nervos central este înconjurat de structuri osoase rigide (cutia craniană și canalul vertebral), cu rol de protecție, la care se adaugă și rolul protector al LCR-ului (lichidului cefalorahidian) și al meningelui – seroasă alcătuită din 3 straturi (dura mater, arahnoida și pia mater). BHE (bariera hemato-encefalică) separă SNC de circulația sangvină și repezintă un mijloc de apărare foarte eficient împotriva pătrunderii a numeroși agenți patogeni. Căile prin care agenții infecțioși pot ajunge la meninge sunt: Tabloul clinic al meningitelor acute virale, bacteriene și fungice este similar, ele fiind greu de diferențiat clinic, motiv pentru care este întotdeauna necesară confirmarea etiologică prin metode sfecifice de diagnostic. Din tabloul clinic al tuturor meningitelor acute fac parte următoarele sindroame clinice: La examenul obiectiv, sindromul meningian se traduce prin semnele de iritație meningiană, care sunt puse în evidență prin manevrele de elongare: Pot sa apară și poziții antalgice în pat: În meningitele virale, de obicei sindromul meningian este de intensitate redusă, putând fi absent sau putând trece neobservat, în timp ce în meningitele bacteriene și în cea tuberculoasă, este foarte intens, până la ”ceafă de lemn”. Sindromul meningian poate lipsi în meningitele fungite, la pacienții imunodeprimați, la nou-născut și la sugar. Diagnostic de laborator Confirmarea suspiciunii clinice de meningită acută se bazează pe examenul lichidului cefalorahidian (LCR) extras de obicei prin puncție lombară (PL) și mult mai rar prin puncție suboccipitală (PSO). Teste de laborator nespecifice cu valoare orientativă: Metode imagistice: În majoritatea cazurilor, evoluția meningitelor virale este autolimitată în 7-21 de zile, cu vindecare spontană, fără complicații și fără sechele neurologice. Excepții: nou-născuți, la care meningitele virale pot fi deseori letale și meningoencefalita produsă de HSV1, care în absența tratamentului precoce cu Aciclovir are o evoluție severă, cu letalitate de peste 70% și risc de sechele neurologice de peste 50%. Sechelele neurologice după meningita virală apar de obicei când există și o componentă encefalitică asociată meningitei și constau în: În cazul meningitelor bacteriene, în absența ATB adecvate, evoluția este nefavorabilă către complicații și deces, moartea survenind în primele 5-10 zile de la debut. Sub o ATB precoce și eficientă, evoluția clinică este de obicei rapid favorabilă: starea generală se ameliorează în 2-3 zile, tulburările stării de conștiență se remit, cefaleea, fotofobia, rahialgiile se reduc în intensitate, iar febra dispare. Complicațiile meningitelor bacteriene: Sechele neurologice și psihice tardive: Complicațiile meningitei TBC: Complicațiile meningitelor fungice sunt similare cu complicațiile meningitei bacteriene cu mențiunea că în meningitele fungice se întâlnește mai frecvent hidrocefalie internă activă, motiv pentru care este obligatorie monitorizarea presiunii LCR și controlul strict al acesteia (prin montarea de șunt ventricular extern sau prin puncții lombare repetate). În cazul meningitelor enterovirale care se transmit pe cale digestivă se recomandă respectarea măsurilor de igienă personală și de igienă a alimentației și a apei potabile: spălarea mâinilor, spălarea legumelor și fructelor, păstrarea alimentelor în condiții corespunzătoare, combaterea muștelor, respectarea măsurilor de dezinfecție și de igienă în colectivitățile de copii și tineri. În cazul meningitelor virale prevenibile prin vaccinare se recomandă vaccinarea sistematică a copiilor împotriva: rujeolei-rubeolei-oreionului (ROR), poliomielitei, gripei și varicelei. Atunci când există un context epidemiologic, se recomandă vaccinarea antirabică postexpunere, vaccinarea anti-encefalită japoneză, vaccinarea anti-encefalită de căpușă. În cazul meningitelor și meningoencefalitelor transmise prin înțepături de țânțari (virusul West Nile) sau căpușe se recomandă protecția personală împotriva insectelor: utilizarea de plase contra țânțarilor, utilizarea de soluții pentru prevenirea înțepăturilor de țânțari sau căpușe. În cazul meningitelor HIV și HSV2 se recomandă utilizarea prezervativelor. În cazul meningitelor cu virus coriomeningitic se recomandă evitarea contactului direct sau indirect cu rozătoarele (chiar și cu cele de laborator sau de companie). Profilaxia meningitei meningococice: – vaccinarea antimeningococică pre-expunere – prevenția cazurilor secundare în anturajul apropiat al unui pacient cu infecție meningococică invazivă – antibioprofilaxia: trebuie considerat contact al cazului index orice persoană care a fost expusă direct la secrețiile nazofaringiene ale cazului index, în cele 10 zile care au precedat debutul bolii la cazul index. ABP trebuie inițiată cât mai precoce, de preferat în primele 24-48 de ore după diagnosticarea cazului index. Dacă au trecut mai mult de 10 zile de la ultimul contact cu cazul index, ABP nu mai este indicată. De primă intenție este Rifampicina. Alternativele: Ceftriaxonă sau Ciprofloxacină. – vaccinarea contacților cazului index – scopul este de a preveni recolonizarea după ABP a contacților cazului index de la alți contacți ai cazuluiindexc, care nu au primit ABP. Timpul necesar instalării unui răspuns imun postvaccinal protector este de 10 zile – profilaxia în caz de epidemie sau focar de infecție meningococică – se recomandă anunțarea ierarhică a tuturor autorităților din domeniul sănătății publice – ABP și vaccinarea întregului anturaj – informarea populației asupra semnelor clinice evocatoare pentru infecția meningococică invazivă Șef lucrări Dr. Florin ROȘU Medic primar ATI Doctor în științe medicale Manager Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf.Parascheva” Iași