„Ziarul de Iași” a stat de vorbă cu dr. Mihai Craiu, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați medici pediatri din România, despre miturile care persistă în rândul părinților, temerile nejustificate legate de sănătatea celor mici și alegerile greșite făcute adesea din lipsă de informații corecte. Prezent la Iași cu prilejul Zilelor Pediatriei Ieșene „N.N. Trifan”, ediția a XXXVII-a, dr. Craiu și-a lansat cu această ocazie volumul „Cartea sănătății copilului tău”, un ghid dedicat părinților care vor să ia decizii informate, bazate pe știință, nu pe frică sau zvonuri. Reporter: Haideți să lămurim frica aceasta de curent: ne putem îmbolnăvi dacă lăsăm geamurile deschise în casă? Dr. Mihai Craiu: În 99% din cazuri, nu există dovezi științifice care să susțină că acești curenți de aer dintr-o casă cu aer nepoluat ar provoca boli. Deschiderea ferestrelor în prezența unor mirosuri neplăcute, cum ar fi gazele de eșapament sau alte surse de poluare, poate fi periculoasă. În general, astfel de situații sunt excepții. Ideea că acești curenții de aer ar putea produce boli este mai mult un mit urban decât o realitate confirmată științific. În contextul unei clase de școală cu mulți copii, chiar și în prezența unora care ar putea să fie răciți fără simptome evidente de boală, curenții de aer nu transferă infecția de la un individ la altul. Din contră, scad încărcătura în volumul de aer al picăturilor fluide. Scad șansele ca aerosolii ăștia minusculi de salivă care plutesc în aer și care s-ar putea muta de la un bolnav, un infectat asimptomatic, la un alt copil care să facă boala, eventual cu complicații. Deci curenții de aer diluează, între ghilimele, încărcătura care ar putea să mute acest patogen de la un infectat la un sănătos. Reporter: O altă temă de demitizare în creșterea copilului ține de „a avea capul mereu acoperit”, mai ales când copii sunt până la doi ani. E important să dăm mereu o căciuliță unui copil, indiferent de temperatură, sau e o exagerare? Dr. Mihai Craiu: Este un alt mit urban. Dacă ne uităm la copiii mici atunci când le este cald, lucru pe care îl pot observa chiar și cei mai prudenți părinți, vom vedea că principalul loc prin care organismul pierde căldura este capul. La un copil febril sau supraîncălzit, transpirația apare în special la nivelul extremității cefalice. Capul funcționează, practic, ca un „cooler” (dispozitiv care răcește) natural al corpului uman. Așadar, capul copilului trebuie acoperit doar în condiții specifice, de exemplu, când un sugar este scos afară iarna. În rest, nu este nevoie ca micuții să poarte căciulițe, fesuri sau bonete în mod constant, mai ales în spații închise sau pe timp cald. Purtarea excesivă a acestora nu aduce beneficii suplimentare pentru sănătate. Singurul efect real pe termen lung al acestei practici este că acel copil va deveni mai sensibil la frig decât alți copii de vârsta lui, obișnuindu-se cu un regim termic diferit. Însă acest obicei nu contribuie cu nimic pozitiv la starea sa generală de sănătate. Reporter: Una dintre rușinile cele mai mari ale României trebuie să fie rata de vaccinare în cazul rujeolei și numărul foarte mare de cazuri. De ce nu mai au părinții încredere în medici. De ce nu-și mai vaccinează copiii? Fiindcă nu este un fenomen care să fi început strict după pandemie. Dr. Mihai Craiu: Pandemia nu a făcut decât să accelereze un trend descendent care exista deja în ceea ce privește vaccinarea copiilor. Deși mulți dau vina exclusiv pe ezitarea părinților, realitatea este mai complexă. Cei care se opun categoric vaccinării, adevărații antivacciniști, reprezintă un procent redus din populație, sub 10%, conform tuturor studiilor sociologice. Cu toate acestea, sunt foarte vocali pe rețelele sociale și dau impresia că sunt mai mulți decât în realitate. Problema reală o reprezintă categoria largă a părinților ezitanți. Aceștia nu sunt împotriva vaccinării, dar au întrebări, dubii sau pur și simplu nu se simt pregătiți să ia o decizie. Poate nu vor toate vaccinurile odată, poate nu le vor acum, poate au nevoie de mai mult timp sau de mai multe răspunsuri. Din păcate, autoritățile s-au limitat până acum la afișe, pliante și manifestări științifice. Însă părinții de azi nu mai citesc reviste medicale. Ei se informează de pe rețelele sociale, din podcasturi și de pe bloguri de părinți. De aceea este vital să existe mai multe voci medicale în mediul online – medici, asistente, farmaciști – care să explice clar și empatic. Personal, am demontat multe mituri de-a lungul timpului, inclusiv prin inițiativa Spitalul Virtual pentru Copii, dar am realizat că simpla demontare nu este suficientă. De exemplu, pot explica că nu există intoxicație cu mercur din vaccinuri, că adjuvantul numit tiomersal nu mai este prezent în vaccinurile pentru vârsta de 0 ani, că etil-mercurul nu e același cu metil-mercurul. Dar toate aceste detalii nu răspund întrebării esențiale pentru un părinte: „Îmi vaccinez copilul sau nu?” Ceea ce poate face diferența este discuția despre riscurile reale ale bolilor prevenibile prin vaccinare. Trebuie să vorbim din nou despre faptul că rujeola ucide. Între 2024 și acum, în România, 30 de copii au murit din cauza rujeolei…un microbuz plin de copii. Tusea convulsivă a ucis alți cinci copii în 2024. Suntem în mileniul III și nu ar trebui să mai moară niciun copil din cauza unor boli care pot fi prevenite prin vaccinare. Trebuie să schimbăm abordarea. Părinții nu trebuie doar liniștiți cu privire la efectele adverse ale vaccinurilor. Trebuie ajutați să înțeleagă riscurile reale ale nevaccinării. Da, este normal să îți fie frică de efectele adverse ale vaccinurilor, dar trebuie să le comparăm onest cu efectele bolii. Când pui în balanță cele două, boala și vaccinul, încep să se vadă lucrurile mai clar. Nimeni nu vrea răul copilului său. Dar pentru a decide corect, părinții trebuie să înțeleagă clar ce riscuri implică alegerea de a nu vaccina. Reporter: Cât de mult au influențat în această direcție grupurile de discuții între părinți de pe internet? Au făcut ele mai mult rău decât bine, având în vedere că, în multe cazuri, mamele – de exemplu – cer sfaturi altor părinți fără să țină cont de cele ale medicului? Dr. Mihai Craiu: Este un comportament normal și l-am observat clar în timpul pandemiei. Oamenii tind să urmeze mai degrabă ce face restul familiei decât ce recomandă medicul. Legăturile emoționale din familie sunt foarte puternice, iar sentimentul de apartenență la un grup are un impact uriaș asupra deciziilor individuale. Se numește, de altfel, narcisism de grup – o tendință naturală de a te identifica cu un grup și de a-ți valida deciziile prin el. Fie că este vorba de un grup de mame care alăptează, de părinți ai copiilor cu alergii, de locuitori dintr-o zonă urbană poluată sau alte comunități similare, e firesc ca într-o astfel de „tovărășie” să apară încrederea reciprocă, solidaritatea și chiar un anumit tip de mândrie legată de alegerile făcute împreună. Dar tocmai pentru că aceste grupuri se bazează pe experiențe comune și emoții împărtășite, sfaturile care vin de la persoane fără pregătire medicală trebuie tratate cu prudență. Ele trebuie verificate cu cineva care știe, cu un profesionist în sănătate. Și da, în momentul de față, chiar și algoritmii de inteligență artificială pot oferi răspunsuri corecte și echilibrate despre riscuri și beneficii. Așadar, dragi părinți, dacă nu știți ce să faceți, întrebați medicul. Sau, ca un pas suplimentar de informare, puneți să îl întrebați chiar și ChatGPT. Este foarte posibil să vă arate, clar și argumentat, dacă ceea ce ați decis este sau nu periculos. Iar când vine vorba de sănătatea copilului tău, nu e loc de presupuneri, e nevoie de decizii informate, asumate și susținute de dovezi. Reporter: Cele mai vândute produse farmaceutice înaintea debutului sezonului rece sunt legate de creșterea imunității, mai ales în rândul copiilor. Medicii cu care am vorbit de-a lungul timpului la ziar ne-au explicat că nu aceasta este soluția, că imunitatea se construiește în timp. Dar există vreo formă de a pregăti copiii înaintea sezonului viral cu ceva ce putem lua dintr-o farmacie? Dr. Mihai Craiu: În principiu, doar copiii care au probleme de sănătate ar trebui să primească ceva din farmacie. Un copil sănătos, fără comorbidități, nu are nevoie de suplimente „preventive” în mod automat. Un stil de viață activ, mișcare în aer liber și expunere la soare sunt suficiente pentru ca organismul să își producă singur vitamina D, prin piele. Eventual, se poate lua în calcul un supliment de vitamina D sau C, dar și asta ar trebui făcut cu discernământ, nu automat. Am dedicat un capitol întreg în cartea mea acestui subiect. În rest, nu există pastile-minune pentru „creșterea imunității”. Evitarea alimentelor ultraprocesate și un stil de viață sănătos contează mai mult decât orice supliment. Nu putem forța sistemul imunitar să sară etape, este un proces de învățare care se formează treptat, prin contactul cu diverși agenți patogeni și, desigur, prin vaccinare. Ca să folosesc o analogie: nu poți da examenul de Bacalaureat dacă abia ai început grupa mijlocie la grădiniță. La fel, nici sistemul imunitar nu poate înfrunta microbi agresivi fără să fi fost antrenat, fie prin vaccinuri, fie prin expunere controlată. Sfatul meu este simplu, înainte de a cumpăra ceva din farmacie pentru copil, discutați cu medicul de familie. El cunoaște istoricul medical al familiei și poate spune, de exemplu, dacă în familie există afecțiuni precum osteoporoza sau probleme de creștere și e justificat un aport suplimentar de calciu sau vitamina D. Nu administrați pe termen lung niciun supliment fără un minim set de analize recomandate de medic. Citiți și: Tot mai mulți părinții ieșeni nu vor să-și vaccineze copiii. Trei cele mai invocate motive de refuz