Îngrijorările unei pacient de 63 de ani din Târgu-Neamț: episoade frecvente de vertij
Stela Popa, o femeie în vârstă de 63 de ani din Târgu-Neamț, a relatat recent cum se confruntă cu multiple episoade de amețeală bruscă. Într-o după-amiază, în timp ce se uita la un film, când s-a ridicat din pat, întreaga cameră a început să se învârtească, iar ea a pierdut brusc echilibrul. Deși a încercat să se mențină calmă, orice mișcare a capului cauza amețeli severe. Soțul său i-a făcut un masaj cervical, iar după câteva minute a reușit să se simtă mai bine. Stela a mărturisit că această experiență nu este singulară și o sperie de fiecare dată. Lucrează în fața calculatorului timp de 10-12 ore pe zi și recunoaște că nu este o persoană foarte sportivă. Medicul ei de familie a recomandat o vizită la neurolog pentru a investiga posibilele cauze ale acestor episoade de vertij.
Dr. Doru Baltag, neurolog și director medical la Spitalul de Recuperare din Iași, a explicat că vertijul este un simptom frecvent și poate semnala diverse afecțiuni, inclusiv vertijul paroxistic pozițional benign (VPPB). Aceasta este o formă de vertij care apare brusc, adesea provocată de schimbarea poziției capului în raport cu gravitația. VPPB apare din probleme cu urechea internă, manifestându-se prin atacuri repetate de amețeală legate de schimbarea poziției corpului.
Printre simptome se numără și greața, vărsăturile, vederea încețoșată sau dublă, pierderea echilibrului și uneori stări de lesin. De obicei, aceste episoade se ameliorează rapid dacă pacienții rămân în aceeași poziție. Cu toate acestea, vertijul poate să apară în diverse situații, cum ar fi întoarcerea în pat sau privirea brusc în sus. Dr. Baltag a menționat că 80% dintre pacienți descriu o senzație de vertij rotator.
Deși nu este considerată o afecțiune periculoasă, VPPB poate influența semnificativ calitatea vieții pacientului, afectând activitățile zilnice și profesionale, mai ales în cazul persoanelor care lucrează în domenii precum construcțiile sau transportul. Cauzele VPPB sunt variate, incluzând traumatism cranian, infecții virale, migrene sau statul prelungit pe spate.
Diagnosticarea se face printr-un examen clinic și anamneză, cu ajutorul manevrei Dix-Hallpike, care ajută la confirmarea prezenței vertijului. Tratamentul pentru VPPB poate fi non-farmacologic, incluzând manevre de repoziționare, sau farmacologic, cu medicamente care ajută la controlul simptomelor. Dr. Baltag a subliniat că cei care aleg să nu se trateze riscă să dezvolte probleme de anxietate sau depresie, agravată de disconfortul fizic continuu.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
