sărbătoarea sfintilor apostoli petru si pavel: un principiu al credinței și tradiției

Pe data de 29 iunie, ortodoxia română îi sărbătorește pe sfântii apostoli Petru și Pavel, considerati doi dintre cei mai importanți propovăduitori ai Evangheliei și piloni fundamentali ai creștinismului primar. Această zi are multiple semnificații duhovnicești și tradiții populare, marcând sfârșitul Postului Sfintilor Apostoli și fiind un moment de recunoștință pentru jertfa lor pentru Hristos.

Potrivit digi24.ro, sărbătoarea nu se limitează doar la comemorarea martiriului lor, ci și la celebrarea unității și diversității în propovăduirea Evangheliei. Sfântul Petru, cunoscut și sub numele de Simon, era de neam iudeu și provenea din Betsaida, în Galileea. A fost fratele Sfântului Apostol Andrei și a fost chemat de Iisus Hristos la misiune, fiind numit Petru (din grecescul „Petros” - piatră), după ce i-a spus: „Tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea” (Matei 16:18).

În timpul activității sale, Petru a fost martor la momente importante precum Schimbarea la Față și Rugăciunea din Ghetsimani. După Înălțarea Domnului, el a devenit unul dintre conducătorii apostolilor, răspândind Evanghelia mai ales în rândul evreilor. Traditia spune că Petru a fost martirizat la Roma, în timpul împărătesei Nero, fiind crucificat cu capul în jos, din smerenie față de Hristos.

În schimb, Sfântul Pavel, cunoscut anterior sub numele de Saul, s-a născut în Tarsul Ciliciei, dintr-o familie evreiască. El a fost cetățean roman, atribut ce avea o importanță majoră ulterior. Inițial, Pavel a fost prigonitor al creștinilor, însă pe drumul Damascului s-a convertit dramatic după ce i s-a arătat Hristos într-o lumină orbitoare. De atunci, viața sa s-a schimbat radical, devenind unul dintre cei mai mari misionari creștini și autor al 14 epistole din Noul Testament.

Potrivit notaților, Pavel a predicat Evanghelia printre neamuri, în Asia Mica, Grecia și Roma, fiind numit și „Apostolul Neamurilor”. A fost martirizat la Roma, în timpul persecutiei lui Nero, fiind decapitat în mod tradițional pentru cetățenii romani, considerat un mod mai "nobil" decât crucificarea.

În iconografie, Petru este reprezentat ca un bătrân cu barba rotundă, în timp ce Pavel este adesea pictat plinuț și cu barbă cenușie. Ziua de 29 iunie marchează și încheierea Postului Sfintilor Apostoli, cunoscut și ca „Postul de vară”, care începe în jurul Duminicii Tuturor Sfinților, legată de sărbătoarea Rusaliilor. În funcție de data Sfintelor Păresimi, postul poate dura de la câteva zile până la aproape trei săptămâni.

Conform sursei menționate, numeroase biserici și mănăstiri poartă hramul Sfintilor Petru și Pavel, unde se organizează slujbe, pelerinaje și spovedanii speciale. În unele zone, această zi se cinsteste prin pomeni pentru cei adormiți, fiind considerat că Sfântul Petru este „pazitorul porților Raiului”. Credincioșii dau de pomană colaci, mere, miere, fructe, și aprind lumânări, care sunt sfințite de preot în timpul slujbei și împărțite celor nevoiași.

În zonele montane, ciobanii îl respectă pe Sfântul Petru ca ocrotitor al turmelor, făcând rugăciuni pentru ploaie, sănătatea animalelor și belșug. Se sacrifică și un miel sau un ied, ale căror bucăți sunt folosite pentru hram și oferite de pomană.

Traditia populară asociată zilei include și obiceiuri pentru a alunga spiritele rele, precum presărarea cu sare în colțurile casei sau aprinderea de tămâie și busuioc. În trecut, în anumite regiuni, se băteau pragurile și pomii cu nuiele de alun sau pelin pentru curățare simbolică.

De asemenea, Sfântii Apostoli Petru și Pavel sunt considerati ocrotitori ai sistemului penitenciar din România, fiind venerati ca cei care, fiind în temniță pentru mărturisirea credinței, au devenit simboluri ale libertății spirituale și ale luptei pentru dreptate.