românii, după 36 de ani de la căderea regimului comunist, încep să considere din ce în ce mai mult că perioada comunistă a adus și aspecte pozitive, potrivit unui sondaj INSCOP citat de digi24.ro. Majoritatea celor intervievați, 55,8%, cred că regimul comunist a fost mai degrabă un lucru bun pentru România, chiar dacă ani de zile această opinie a fost contestată.

Studiul arată că 85,1% dintre respondenți sunt de părere că în timpul comunismului mâncarea era mai sănătoasă, iar 75,1% consideră că filmele produse în România erau mai bune. De asemenea, 58% spun că emisiunile de divertisment din acea perioadă sunt superioare celor din zilele noastre, iar 11,6% susțin că muzica românească nu s-a schimbat prea mult.

Digi24.ro a consultat specialiști pentru a analiza dacă aceste convingeri se bazează pe adevăr sau sunt doar projecții idealizate, generate de frustrarea față de actualul context economic. Sociologii, precum Gelu Duminica și Bogdan Voicu, arată că, de fapt, viața în comunism nu era atât de roz pe cât tind să creadă unii. Duminica menționează că oamenii stăteau nopți întregi la coadă pentru a cumpăra alimente, chiar dacă acestea erau mai sănătoase, și adaugă că mâncau foarte puțin.

De altfel, Voicu subliniază și lipsa de opțiuni și de diversitate în alimentație, dar și faptul că în acea vreme toți aveau de a face cu cozile și limitările, inclusiv pentru medicamente sau produse de bază.

Potrivit unor critici, precum Irina Margareta Nistor, filmele din perioada comunistă erau multe interzise și manipulative. Ea afirmă că doar o parte dintre filme reușeau să ajungă la public, multe fiind cenzurate sau blocate dacă actorii principali fugeau din țară. Despre calitatea filmelor, specialiștii observă că cele mai bune interpretabile erau cele ale actorilor de comedie, dar că, în general, cinematografia avea un caracter ideologizat și controlat strict.

Cosmin Popa adaugă că accesul la filme era controlat de Securitate, iar existenta casetelor de film și distribuția lor au fost o afacere de milioane de dolari pentru serviciile secrete. La rândul său, Duminica afirmă că arta în dictaturi nu s-a dezvoltat niciodată și că filtrul cenzurii limita foarte mult creația artistică și libertatea de exprimare.

Nostalgia pentru muzica și filmele din comunism a persistat chiar și după căderea regimului, dar specialiștii atrag atenția că această nostalgie poate fi periculoasă, fiind adesea idealizată și neînțeleasă în contextul real al perioadei. Potrivit lui Irina Margareta Nistor, accesul la muzică și film era strict controlat, iar orice tentativă de diversificare culturală era redusă la minimum, notează digi24.ro.