România a reținut ratingul de țară recomandat pentru investiții, dar rămân riscuri majore

Reconfirmarea ratingului de țară al României, în categoria recomandată pentru investiții, reprezintă un semnal de încredere pentru economie, însă nu elimină riscurile legate de dezechilibrele fiscale și externe, afirmă Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). Potrivit acestuia, aceste rezultate sunt un pas important, dar eforturile de ajustare trebuie să fie consolidare și extinse prin reforme importante.

Șeful BNR notează că, deși agentiile de rating au confirmat că măsurile fiscale recente au evitat trecerea țării în categoria “junk”, adică a celor nerecomandate pentru investiții, acest statut ar fi avut impact negativ sever asupra perspectivei de dezvoltare a României. “Romania are nevoie, pe lângă sănătatea finanțelor publice, și de o creștere economică durabilă”, remarcă Marinescu.

Potrivit unui articol de pe blogul oficial, reconfirmarea ratingului este un semnal de încredere, dar nu elimină riscurile asociate dezechilibrelor bugetare și externe. “Nevoia de corecție bugetară este absolut necesară pentru a ieși din procedura de deficit excesiv și pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice”, afirmă oficialul BNR, care citează deficitul de 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din UE, ca fiind un motiv pentru ajustări rapide.

Acesta menționează că, în timp ce ajustarea deficitului a început cu măsuri precum înghețarea salariilor și pensiilor, construcția bugetară pe 2025 s-a dovedit fragilă, având o estimare de deficit bugetar de peste 9% din PIB, față de 7% planificat inițial. Marinescu avertizează că aceste evoluții au dus la necesitatea intensificării eforturilor de corecție bugetară prin pachetul de măsuri “Pachetul 1”.

Conform acestuia, o strategie bugetară pe termen mediu trebuie să fie prioritară, dar și realistă. “Proiecțiile anterioare perturbarilor legate de deficit au fost mai optimiste decât realitatea, astfel încât evoluțiile din prezent arată că impactul măsurilor de consolidare va fi semnificativ pentru următorii ani”, adaugă.

El evidențiază diferențele esențiale între situația României și cea a Greciei din 2009. Marinescu menționează că, spre deosebire de Grecia, România are o situație bugetară și de datorii publice mai rezilientă. Cei mai importanți indicatori ai situației din Grecia, precum datoria de aproape 130% din PIB și deficitul de cont curent de peste 12% din PIB, nu se regăsesc în cazul României, unde datoria guvernamentală este de 55% din PIB, iar cea externă de 58%.

Potrivit unui material citat de digi24.ro, stabilitatea sectorului bancar românesc se menține, dar creșterea bilanțului bancar, generată de nevoile de finanțare ale statului, trebuie monitorizată cu atenție. Interconectarea bancară cu datoria publică a crescut în ultimii ani, însă, spre deosebire de situația Greciei în 2009, riscurile de contagiune sunt mai scăzute, notează Marinescu.

El avertizează, totodată, că o redistribuire doar pe cheltuieli nu ar fi de durată și ar putea afecta serviciile publice esențiale. “România are cele mai scăzute venituri fiscale din UE, aproximativ 27% din PIB, și ajustarea doar prin reduceri de cheltuieli depășește limitele sustenabilității”, explică oficialul BNR. El subliniază că reformarea administrației și creșterea eficienței acesteia reprezintă pași vitali pentru consolidare.

Podsmenționează că trebuie evitate politicile prociclice, iar lecția principală din criza Greciei este că e nevoie de acumularea de spațiu fiscal în perioadele de expansiune economică. Marinescu accentuează că măsurile fiscale trebuie să fie și de natură să crească veniturile statului pentru o consolidare durabilă.

În privința politicii monetare, BNR trebuie să echilibreze între sprijinirea creșterii și controlul inflației, mai ales în contextul unei reveniri a prețurilor generate de șocuri fiscale tranzitorii, remarcă viceguvernatorul. “Este important să protejăm investițiile, în special cele în infrastructură, și să promovăm competitivitatea sectorului privat”, notează el.

El mai adaugă că stabilitatea politică și pacea socială sunt crucial pentru a face față provocărilor prezente, iar continuarea reformelor, inclusiv pregătirea aderării la OCDE, poate asigura noi oportunități de dezvoltare. Marinescu încheie apreciind că eforturile trebuie să fie coordonate și realizate cu responsabilitate, pentru a evita un scenariu de stagblatie și pentru a rămâne pe drumul stabilității economice.