Relatiile germano-israeliene, dupa 60 de ani de la stabilirea diplomatica, sunt puse sub semnul intrebarii din cauza situatiei din Gaza

Potrivit digi24.ro, la începutul lunii octombrie, președintele israelian Isaac Herzog a primit la resedința sa oficială din Ierusalim, complexul Beit HaNassi, oaspeți de pesoanați, printre care și Frank-Walter Steinmeier, actualul președinte al Germaniei. Cei doi se cunosc de zeci de ani, iar Steinmeier îi numește pe Herzog cu porecla "Bougie", conform unei analize extinse publicate de Der Spiegel. În timpul cinei de stat, s-au servit mese speciale, iar Herzog i-a înmânat o medalie de onoare și a adus mulțumiri pentru prietenia germanilor față de Israel, numind-o un dar și o responsabilitate.

Această vizită a avut loc într-un moment în care relațiile germano-israeliene sunt tot mai tensionate, în special după 7 octombrie 2023, ziua atacului terorist Hamas, care a declanșat o ofensivă militară amplă a Israelului în Gaza. Steimeier, potrivit unor informații citate de Der Spiegel, a vorbit despre această situație și a spus că "Germania este de partea voastră". Însă, situația din Gaza, cu blocada și reacțiile internaționale, a crescut tensiunile și a pus la încercare această relație.

Un alt aspect menționat de sursă, notează, este criza umanitară gravă din Gaza. Yahya Hamad, un bărbat de 50 de ani din Beit Hanun, vorbește despre condițiile insuportabile ale familiei sale, care trăiește în umbra bombardamentelor și a lipsei de alimente. El povestește despre viețile copiilor săi, înconjurați de mizerie, foamete și frică, adesea auzind explozii și zgomote de război, fără nicio speranță de evadare.

De la începutul conflictului, Israelul a blocat accesul umanitar în Gaza și a repetat bombardamente care au făcut victime civili și au distrus infrastructura. În pofida sprijinului internațional pentru ajutor, guvernul de la Tel Aviv continuă obstrucțiile, iar planurile de extindere a ofensivei, menționate de ministerul de securitate israelian, riscă să adâncească criza umanitară și să provoace o catastrofă pentru populația palestiniană.

Relatia dintre Germania si Israel este marcată de istoricul Holocaustului și de responsabilitatea semnificativă a Germaniei față de securitatea Israelului. Angela Merkel a spus odată că pentru Germania, securitatea Israelului reprezintă o parte fundamentală a rațiunii de stat, dar această poziție a fost pusă la încercare de actualele evenimente.

Analiza menționează, de asemenea, că în ciuda acestei prietenii puternice, existau semne de divergențe în politica și opinia publică. În ultima vreme, chiar și în universitățile germane, au avut loc proteste și ocupări, iar discursurile critice au fost limitate din cauza presiunilor și a temerilor legate de antisemitism. Filosoful Omri Boehm, care a propus o alianță cu soluția unui stat unic și a subliniat lecțiile universale ale Holocaustului, nu a mai fost invitat la evenimente oficiale din cauza reacției dure a diplomaților israelieni.

Ramificațiile acestor evenimente sunt vizibile și în politica internă germană, unde dezbaterile despre relațiile cu Israelul și moștenirea Holocaustului au devenit tot mai tensionate și mai controversate. Întrebarea dacă Germania are numai o responsabilitate față de Israel sau și un angajament mai larg pentru prevenirea genocidului în general rămâne deschisă în contextul actual.

Totodată, pe teren, situația din Gaza devine extrem de critică. Timp de peste un an și jumătate, porțiuni întregi ale Fâșiei Gaza au fost declarate zone interzise, iar accesul pentru jurnaliști și organizațiile umanitare este sever restricționat. Planurile Guvernului israelian, inclusiv încercările de relocare a palestinienilor, urmăresc de fapt consolidarea controlului și eventuale expulzări permanente. La acest lucru se adaugă conflictele interne din Israel, în contextul reformelor și al criticilor internaționale.

În ciuda tuturor acestor tensiuni și crize, relația dintre Germania și Israel pare încă a fi unul dintre cele mai solide piloni, fiind totuși, într-un mod subtil, testată de evenimentele din Orientul Mijlociu, notează, în final, sursa menționată.