Regiunea Donețk rămâne un bastion al apărării ucrainene și un punct strategic în conflictul cu Rusia, potrivit BBC. Moscova controlează deja aproximativ 70% din teritoriu, inclusiv capitala regională, iar președintele Vladimir Putin ar fi dispus să înghețe războiul pe actuala linie a frontului în schimbul cedării restului provinciei. O concluzie esențială a summitului din Alaska este că președintele rus Vladimir Putin ar dori să înghețe războiul din Ucraina pe actuala linie a frontului, în schimbul cedării de către Kiev a restului regiunii Donețk. Rusia controlează aproximativ 70% din această regiune (oblast), inclusiv capitala regională cu același nume, după mai bine de un deceniu de lupte în care Donețk și vecinul său, Luhansk, au reprezentat inima sângerândă a conflictului. Pentru Rusia, cucerirea întregii regiuni Donețk ar însemna consolidarea pretențiilor sale nerecunoscute internațional asupra acesteia și evitarea unor pierderi militare suplimentare. Pentru Ucraina, retragerea din partea de vest a Donețkului ar însemna nu doar pierderea teritoriului, cu perspectiva unui nou exod de refugiați, ci și prăbușirea unui bastion de apărare împotriva unor viitoare ofensive rusești. Potrivit unei estimări a agenției Reuters, Ucraina deține încă aproximativ 6.600 km² de teritoriu în Donețk. Aproximativ un sfert de milion de oameni locuiesc acolo, au transmis recent oficialii locali. Principalele centre urbane rămase sub control ucrainean sunt Kramatorsk, Sloviansk, Kostyantynivka și Druzhkivka. Zona face parte din principala regiune industrială a Ucrainei, Donbas (Bazinul Donetului), dar economia acesteia a fost devastată de război. „Realitatea este că aceste resurse probabil nu vor putea fi accesate timp de cel puțin un deceniu, din cauza minelor”, a declarat pentru Reuters dr. Marnie Howlett, lector la Universitatea Oxford, specializată în politică rusă și est-europeană. Aceste pământuri au fost complet distruse, aceste orașe complet rase de pe fața pământului. Un raport recent al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA descrie un „brâu fortificat” de aproximativ 50 km prin vestul Donețkului. „Ucraina a petrecut ultimii 11 ani investind timp, bani și efort pentru a consolida acest brâu fortificat și pentru a ridica o infrastructură defensivă și industrială semnificativă”, se arată în raport. Relatările din teren vorbesc despre tranșee, buncăre, câmpuri minate, obstacole antitanc și sârmă ghimpată. Forțele ruse care atacă în direcția Pokrovsk „sunt angajate într-o ofensivă care ar putea dura câțiva ani pentru a fi finalizată”, susține ISW. Fortificațiile fac parte din apărarea Ucrainei, dar și topografia joacă un rol crucial. „Relieful este destul de favorabil apărării, în special înălțimea de la Chasiv Yar, care a susținut linia ucraineană”, explică Nick Reynolds, cercetător în domeniul războiului terestru la Royal United Services Institute (RUSI) din Marea Britanie. Dacă privim topografia Donbasului, și a estului Ucrainei în general, în ansamblu terenul nu favorizează ucrainenii. Orașul Donețk se află pe un teren înalt. Spre vest, totul este în pantă, ceea ce nu e ideal pentru operațiuni defensive. El subliniază că nu e vorba doar de dificultățile terenului, ci și de avantajele pe care pozițiile înalte le oferă pentru observare, coordonarea artileriei și utilizarea dronelor. „De asemenea, porțiunile de teren înalt sunt mai bune pentru propagarea undelor radio și coordonarea misiunilor cu drone”, a adăugat el. Chasiv Yar, pe care rușii au anunțat recent că l-ar fi cucerit, „este una dintre ultimele înălțimi pe care ucrainenii le mai controlează”, spune el. Informațiile prin imagini satelitare furnizate de partenerii internaționali ai Ucrainei sau de surse comerciale sunt importante, dar, avertizează Reynolds, „nu sunt același lucru cu posibilitatea de a-ți coordona direct propriile misiuni tactice.” Vestul Donețkului reprezintă doar o mică parte a unei linii a frontului care se întinde pe aproximativ 1.100 km, dar aici au avut loc unele dintre cele mai intense atacuri rusești din această vară. Însă, dacă Moscova și-ar muta trupele terestre în altă direcție, e puțin probabil că ar progresa mai bine. „În sud, linia frontului din regiunea Zaporojie seamănă acum foarte mult cu cea din Donbas, deci ar fi vorba tot de străpungerea unor poziții defensive extinse”, explică Reynolds. „Rușii se confruntă cu aceeași problemă și în nord, deci cu siguranță nu ar avea un drum deschis.” În teorie, în cazul unui acord de pace, ucrainenii și-ar putea retrage linia de apărare mai spre vest. Totuși, terenul dezavantajos și timpul necesar pentru a construi noi fortificații ar complica procesul, chiar și cu sprijinul constructorilor civili care nu ar lucra sub focul artileriei. Dar teoria este una, iar în practică Reynolds spune că este greu de imaginat ca armata ucraineană să renunțe la vestul Donețkului fără luptă. „Chiar dacă administrația Trump ar încerca să folosească sprijinul american sau garanțiile de securitate ca mijloc de presiune, pe baza comportamentului anterior al Rusiei și a abordării tranzacționale explicite a administrației americane, este greu de crezut că guvernul ucrainean ar accepta să cedeze acest teritoriu”, afirmă expertul RUSI. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că țara sa va respinge orice propunere rusă de a ceda regiunea Donbas în schimbul unui armistițiu, argumentând că estul ar putea fi folosit ca rampă de lansare pentru atacuri viitoare. Citește și: Un expert german explică avantajul major pe care l-ar obține Rusia, dacă primește întregul Donbas după negocieri