Granița de la Albița, aflată nu departe de Iași, a devenit în ultimul an locul unde s-au blocat transporturi de materiale ridicând suspiciuni privind posibile utilizări militare. Un transport controversat, dar blocat chiar la granița multor interese strategice. Un raport al Băncii Naționale, consultat de „Ziarul de Iași”, arată negru pe alb de unde s-au importat arme în ultimii ani. Compania acuzată pentru materialele suspecte blocate la Albița a negat ferm aceste acuzații, însă cazul a arătat cum, chiar lângă Iași, se intersectează drumurile unor afaceri sensibile, aflate la granița dintre economie și interese strategice. România apare în statisticile internaționale ca un cumpărător important de armament, alături de state aflate în plin conflict sau de mari puteri militare, după cum reiese dintr-un raport al Băncii Naționale a României (BNR), consultat de „Ziarul de Iași”. Practic, ceea ce se întâmplă la frontiera de lângă Iași reflectă o realitate globală: armele și materialele cu potențial militar au devenit una dintre cele mai profitabile afaceri ale momentului. Iar România se poziționează ca un client serios pe piața globală, cumpărând din greu echipamente militare din Norvegia și Elveția. Studiul recent al BNR, bazat pe datele Stockholm International Peace Research Institute – SIPRI (2025), arată că țara noastră a absorbit din 2020 până anul trecut 15% din totalul exporturilor Norvegiei, fiind al treilea cel mai mare cumpărător al industriei militare norvegiene, după Statele Unite și Ucraina. Totodată, România a reprezentat 18% din exporturile de arme ale Elveției, situându-se din nou pe locul trei între marii beneficiari, după Spania (24%) și Danemarca (18%). Contextul global confirmă că industria armelor este „aurul negru” al epocii geopolitice actuale. Iar cinci mari exportatori – Statele Unite, Franța, Rusia, China și Germania – dețin 72% din piața mondială a armamentului. Din acest grup, SUA domină clar, în condițiile în care și-a crescut cota de piață de la 35% în perioada 2015-2019 la 43% în perioada 2020-2024, iar acum livrează arme în 107 țări, un nivel de patru ori mai mare decât al următorului clasat, Franța. Franța a ajuns la aproape 10% din piață, datorită contractelor cu Grecia și Croația pentru avioane de luptă și livrărilor consistente de artilerie și rachete către Ucraina, se precizează în raportul BNR. În schimb, Rusia, odinioară „arsenalul lumii”, pierde teren într-un ritm dramatic: exporturile i-au scăzut cu 64%, iar cota de piață s-a prăbușit de la 21% în perioada 2015-2019 la 7,8% anul trecut. China și Germania se mențin relativ stabile, cu aproape 6% fiecare. Această redistribuire a forțelor se reflectă și în tipurile de armament exportate. SUA au dominat livrările de rachete de atac terestru cu rază lungă, 45% din exporturile globale fiind destinate a șapte state, cu livrări programate către alte 13 țări. Aproape două treimi (71%) din armele trimise de SUA către Ucraina au fost second-hand, pentru a accelera livrarea pe fondul războiului, în timp ce Franța a furnizat avioane de luptă către Grecia și Croația, dar și artilerie, rachete și nave către Ucraina după invazia rusă din februarie 2022. Între timp, piețele globale sunt concentrate în mâinile câtorva mari importatori, mai exact cinci la număr: Ucraina (8,8%), India (8,3%), Qatar (6,8%), Arabia Saudită (6,8%) și Pakistan (4,6%), care, potrivit datelor din raport, au absorbit 35% din importurile globale în perioada 2020-2024. Ucraina a primit armament în principal de la SUA (45%), Germania (12%) și Polonia (11%), majoritatea transferurilor fiind sub formă de ajutor militar. Pe măsură ce statele se aprovizionează, miliarde de dolari se pun „la bătaie”, cheltuielile militare globale atingând imensa valoare de 2718 miliarde dolari în 2024, cea mai mare creștere anuală după anul 1988. SUA conduc detașat cu 997 miliarde dolari (3,4% din PIB), de peste trei ori mai mult decât China (314 miliarde dolari). Rusia se află pe locul trei, cu 150 miliarde dolari și 7,1% din PIB, urmată de Germania (88,5 miliarde) și India (86,1 miliarde). Ucraina a alocat 64,7 miliarde dolari, adică 34% din PIB, practic tot ce colectează statul prin taxe. Israel, Japonia și Polonia și-au majorat la rândul lor cheltuielile militare cu 65%, 21%, respectiv 31%. Și alte cifre arată amploarea fenomenului: în 2023, cele mai mari 100 de companii din industria mondială a armamentului au avut venituri de 632 de miliarde de dolari, cu aproape 3% mai mult decât în anul anterior. Pentru comparație, aceste firme la un loc au câștigat puțin mai mult decât Walmart, care singură a raportat venituri de 611,3 miliarde de dolari. România nu se află în topul mondial, dar are o industrie de apărare formată din 111 companii, 22 de stat (printre care și Compania Națională Romarm, cu cele 15 filiale plus alte șase firme cu capital integral de stat) și 89 private, cu capital românesc sau străin, potrivit datelor din raport. Sectorul privat este mult mai puternic, având de trei ori mai mulți angajați și o cifră de afaceri de peste opt ori mai mare decât cel de stat. În 2023, companiile de stat au avut afaceri de circa 2 miliarde de lei (aproximativ 400 de milioane de euro), dublu față de 2020-2021. Totuși, Romarm, compania principală din acest sector, care aduce 40% din veniturile statului în domeniu, a înregistrat rezultate mai slabe după 2022.