Piața Unirii din Iași a fost marți, 1 iulie, scena unui protest organizat de Consiliul Județean al Elevilor, structura care reprezintă vocea celor 124.000 de elevi din județ. Motivul? Modificările propuse de Ministerul Educației privind acordarea burselor școlare – măsuri pe care elevii le consideră nedrepte și periculoase pentru echilibrul sistemului de învățământ. Aceștia avertizează că noile criterii ar putea alimenta o competiție neloială în clasă și vor reduce motivația pentru participarea la olimpiade și concursuri. În jur de 50 de elevi s-au strâns în centrul orașului, cu pancarte și lozinci strigate în cor: „Nu din burse faci averi!”, „Nu vă sunt de ajuns rezultatele de la testele PISA? Pedepsiți și olimpicii”, „Planul vostru, coșmarul nostru”, „Elevi, ieșiți în stradă, că bursa stă să cadă!”, „Cine fură azi bursele, fură mâine viitorul!”, „Bursa nu-i cadou de stat, e un drept garantat!”. Printre mesajele afișate s-au regăsit și critici directe la adresa decidenților politici, în contrast cu alte cheltuieli bugetare considerate excesive: „Câte burse sunt într-o pensie specială?” și „De câte ori s-au mărit subvențiile partidelor? 30 în 2017 și 386 în 2024.” Dacă în anul școlar 2024-2025 a fost vorba despre șapte categorii de burse școlare – excelență olimpică I, excelență olimpică II, de merit, de reziliență, socială, tehnologică și pentru mame minore – ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat că în anul ce urmează vor fi doar două tipuri – sociale (includ și bursa pentru mame minore) și de merit. În plus, dacă bursele de merit și de reziliență erau oferite primilor 30% de elevi dintr-o clasă cu medii peste 7,00, ar urma ca bursa de merit să fie primită de cel mult 15% elevi dintr-o clasă, condiția fiind să aibă cel puțin nota 9,00. Au fos anunțate înăspriri și asupra criteriilor de acordare a burselor sociale. Printre vocile care s-au făcut auzite la protestul din Piața Unirii s-a numărat și cea a lui Rareș-Petrișor Bărnușcă, președintele Consiliului Județean al Elevilor Iași,elev în clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Miron Costin”. „Ne-am adunat astăzi în Piața Unirii ca să ne protejăm dreptul la burse, să ne facem vocea auzită. Elevii sunt de multe ori un grup ignorat, tinerii sunt lăsați pe ultima pagină când vine vorba despre părerea lor. Va fi competitivitate sporită dată de faptul că doar primii 15% din clasă care au peste media 9,00 vor putea primi bursă. Vrem să arătăm factorilor decizionali că ne putem mobiliza, că vocea noastră este puternică și trebuie luată în considerare”, a declarat Rareș. Acesta a mai explicat că sistemul actual al burselor nu este întâmplător, fiind rezultatul eforturilor depuse de generații întregi de elevi. Formatul actual – care include burse de merit, burse de reziliență, burse sociale, burse tehnologice, burse pentru mame minore și burse pentru olimpici – este perceput de elevi ca fiind echilibrat și eficient. Potrivit lui Rareș, bursele nu doar că răsplătesc performanța și consistența în învățare, dar reprezintă și un sprijin real în prevenirea abandonului școlar. Elevii ieșeni atrag atenția că modificările anunțate de Ministerul Educației nu doar că reduc accesul la burse, ci și subminează motivația academică și echilibrul din mediul școlar. Unul dintre cele mai criticate puncte este propunerea ca doar primii 15% din fiecare clasă, cu media peste 9,00, să fie eligibili pentru bursa de merit. În opinia reprezentanților elevilor, această limitare va încuraja mai degrabă memorarea mecanică și fenomenul favoritismului decât învățarea și performanța reală. „Partea cu burse multe sau puține este o idee des dezbătută la nivel politic. Am ajuns acum la un sistem care ne răspunde, iar noi suntem foarte bucuroși cu el. Ne premiează și în sensul de consistență cu burse de merit, fiindcă să ai note mari pe tot parcursul anului este o realizare și trebuie încurajată. În plus, te motivează și pe partea de concursuri și olimpiade prin bursele olimpice. Foarte mulți elevi își propun să ia inițiativă în această parte tocmai prin intermediul burselor”, a completat Rareș-Petrișor Bărnușcă. Pe lângă efectele asupra motivației academice, elevii atrag atenția că și bursele sociale sunt în pericol, odată cu intenția de a înăspri criteriile de acordare. Președințele Consiliului Județean al Elevilor din Iași avertizează că o astfel de măsură ar putea duce la creșterea abandonului școlar, mai ales în zonele vulnerabile. „Bursele ajută și pe partea abandonului școlar, care este o problemă gravă și pregnantă a sistemului educațional din România. Va exista un impact negativ dacă pentru acordarea burselor sociale vor fi criterii mai selective. Poate se consideră că sunt multe burse, dar, din perspectiva de elev, bursele nu reprezintă doar un număr, ci este vorba despre o recunoaștere a statului român față de noi, elevii, care îndrăznim și suntem motivați să ne educăm mai departe”, a zis Rareș. Theodor Giurcanu, fost președinte al Consiliului Județean al Elevilor Iași și fost vicepreședinte al Consiliului Național al Elevilor, consideră că tăierea burselor nu este doar o greșeală de politică educațională, ci și una morală. Elev în clasa a XII-a la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași, el atrage atenția că educația nu ar trebui să fie sacrificată pentru a acoperi erori bugetare. „Ne-am adunat să exprimăm disconfortul creat de noua decizie a Ministerului Educației de a tăia bursele. Considerăm că soluția nu este să tai din Educație pentru a rezolva un deficit bugetar. Există alte surse care sunt mult mai neimportante decât bursele. Bursele sunt considerate de ei o cheltuială inutilă, însă există pensiile speciale despre care se tot vorbește peste tot la televizor. Vrem acțiune acolo, nu în Educație, fiindcă Educația ar trebui să fie ultima la care apelezi pentru a soluționa un deficit bugetar. Educația înseamnă viitorul țării!”, a declarat Theodor. Tânărul a criticat în special impactul negativ asupra zonelor defavorizate, unde bursele de reziliență constituie un sprijin esențial. El a precizat că prin programul „România Educată” s-a recunoscut oficial rolul burselor în combaterea abandonului școlar. „Bursele de reziliență ajută în zonele defavorizate, vulnerabile. Prin «România Educată» s-a încercat rezolvarea problemei abandonului școlar. Bursele școlare sunt un mecanism de a asigura un abandon școlar mult mai scăzut. Bursele de reziliență ajută la scăderea abandonului școlar”, a precizat Theodor Giurcanu.