Discuțiile despre planurile de școlarizare stârnesc îngrijorări în educație
Recent, discuțiile privind revizuirea planurilor de școlarizare și posibilitatea reducerii numărului de clase de a IX-a au creat neliniște în sistemul educațional românesc. Conform ziaruldeiasi.ro, profesori, directori și părinți exprimă îngrijorări legate de impactul acestor schimbări asupra capacității liceelor de a primi toți elevii.
👉 Reducerea claselor de a IX-a și efectele sale
Deciziile de reducere a claselor de a IX-a ar putea duce la o scădere a numărului de ore, ceea ce ar obliga cadrele didactice să-și completeze norma în mai multe școli, punându-le în fața posibilității de a întâmpina restrângeri de activitate. Până pe 30 ianuarie, inspectoratele școlare trebuie să înainteze Ministerului Educației proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027.
Aceste planuri stabilesc numărul de elevi și grupe pentru fiecare unitate de învățământ din țară. Estimările sugerează că la nivel județean se preconizează reduceri semnificative, cum ar fi Timiș (-20), Buzău (-24) și Suceava (-20), iar în București se estimează o cădere de peste 1.800 de elevi, adică 70-80 de clase de a IX-a mai puțin.
👉 Declinul demografic și migrația, factori cheie
Un aspect esențial menționat de specialiști este declinul demografic, care influențează continuu numărul de elevi. În județul Iași, de exemplu, numărul total de elevi a scăzut de la 98.623 în anul școlar 2020-2021 la 95.429 în 2024-2025. De asemenea, numărul elevilor din gimnaziu a coborât de la 31.874 la 29.776 în aceeași perioadă.
Alte cauze ale scăderii populației școlare includ migrația externă și internă, precum și opțiunile de educație alternativă, cum ar fi școlile profesionale. Acești factori contribuie la disparitățile dintre liceele căutate și cele cu probleme în atragerea elevilor. Astfel, Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare, aprobă planurile de școlarizare, dar efectele negative apar atunci când estimările se dovedesc inexacte.
