Când vine vorba de citit la bibliotecă, Iașul nu dă semne că s-ar fi plictisit de tot. Ba dimpotrivă, în 2024, cu peste 131.000 de cititori activi în bibliotecile publice, județul urcă pe podiumul național, alături de București și Cluj. În ciuda digitalizării accelerate, ieșenii încă mai păstrează plăcerea de a merge, fizic, într-o bibliotecă și de a deschide o carte. Totuși, în ultimii zece ani, numărul cititorilor activi de aici a scăzut cu peste 31.000 de persoane. Așadar, cine mai merge la bibliotecă? Potrivit datelor oficiale, în județul Iași au fost înregistrați anul trecut 131.187 de cititori activi. E locul trei pe țară, după București (care rămâne de neîntrecut, cu 255.630 de utilizatori înscriși) și Cluj (150.046). Timișul, alt bastion universitar și cultural, vine imediat în spate, cu 107.903 cititori, urmat de Prahova și Suceava. Clasamentul realizat de „Ziarul de Iași” pe baza datelor Institutului Național de Statistică nu spune doar câți oameni trec pragul bibliotecilor, ci și cât de vie rămâne infrastructura culturală locală – de la bibliotecile comunale, încă funcționale, până la rețelele mari, cu filiale în cartiere și fonduri noi. Dar cifrele nu vin fără nuanțe. Comparativ cu anul 2015, Iașul a pierdut aproape o cincime din cititorii activi (-19,26%). O scădere semnificativă, dar care se păstrează sub media națională, în condițiile în care numărul total de cititori a scăzut cu peste 32%. Alte județe au suferit pierderi mult mai mari: Vâlcea, de exemplu, a pierdut aproape 67% dintre cititorii activi din biblioteci, Teleorman 53%, iar Covasna 52%. Pe de altă parte, Iașul reușește să stea încă în plutonul „rezistenței”. Nu doar prin cifra absolută, ci și prin comparația regională: Cauzele acestei scăderi generale sunt multiple și nu întotdeauna vizibile. Tehnologia a împins cititul în alte teritorii – digitale, personale, uneori izolate. Nu toți cei care citesc mai folosesc bibliotecile publice, iar nu toate bibliotecile mai au resursele necesare pentru a rămâne atractive. Acest lucru devine și mai evident atunci când privim la evoluția numărului de cititori în localitățile județului Iași, județ care a pierdut în zece ani, din bibliotecile publice peste 31.000 de cititori activi. Dacă în 2015, statisticile oficiale indicau 162.486 utilizatori înregistrați care trecuseră pragul unei biblioteci din rețeaua sistemului național, în 2024 mai erau 131.187. Scăderea este semnificativă la scară largă și vizibilă în special în mediul rural, acolo unde rețeaua de biblioteci comunale rămâne, în teorie, una dintre ultimele forme de infrastructură culturală accesibilă. Municipiul Iași, care concentra în 2015 peste jumătate dintre cititorii activi ai județului, a pierdut între timp peste 7.000 de persoane cu abonamente la bibliotecile publice. Cu toate acestea, rămâne de departe cel mai activ centru, cu aproape 77.000 de persoane înregistrate în 2024. Scăderi vizibile apar și în municipiul Pașcani (de la 7.127 cititori activi în 2015, la 5.943 în anul 2024), dar și în orașele Podu Iloaiei sau Hârlău, care au pierdut câte 900 și, respectiv, 130 de cititori. Totuși, există localități în județul Iași unde numărul cititorilor activi a crescut spectaculos în ultimul deceniu. În fruntea acestui clasament se află comuna Vlădeni, unde biblioteca din localitate a reușit să atragă de peste trei ori mai mulți cititori decât în urmă cu zece ani. În 2015, erau 102 utilizatori activi, iar în 2024 sunt deja 366, ceea ce înseamnă o creștere cu aproape 259%. Situații similare se înregistrează și în comune precum Mădârjac (de la 290 la 680, cu un plus de 134%) sau Oțeleni (care a ajuns la 706 cititori, față de 387 în 2015). La fel, în Miroslava, una dintre cele mai dinamice comune de lângă municipiu, creșterea este de peste 50% (de la 1.681 la 2.542), semn că dezvoltarea urbană și extinderea serviciilor locale aduc cu sine și o formă de reactivare a interesului pentru lectură. Pe de altă parte, există localități în care declinul pare aproape ireversibil. Cazul Bălțați, de exemplu, e grăitor: în 2015 erau 689 de utilizatori activi, iar în 2024 au mai rămas doar 52 (-92%). Iar Valea Lupului, o suburbie urbanizată intens, raportează doar 38 de cititori activi în 2024, față de 389 în 2015 (-90%). Alte comune care au pierdut masiv cititori la bibliotecă sunt Plugari, Schitu Duca, Rediu, Horlești, Todirești sau Sipote, toate cu scăderi de peste 80% în 2024 față de 2015. Pentru Iași, cu un nucleu educațional și academic în continuă mișcare, lectura publică rămâne o formă de normalitate. Totuși, bilanțul ultimului deceniu e mixt. Pe de o parte, o pierdere evidentă de peste 30.000 de utilizatori, adesea în cele mai vulnerabile comunități. Pe de altă parte, insule unde lectura pare că s-a reinventat. Între ele, rămâne o rețea de biblioteci care trebuie nu doar să numere cititorii, ci și să-i și înțeleagă.