Update 1 oră în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Marile orașe din România se diferențiază tot mai clar prin echilibrul dintre venituri, costul locuirii și confortul urban, arată %source%. Timișoara conduce în clasamentul calității vieții, urmată de Cluj-Napoca și Iași, fiecare oraș prezentând avantaje și limite specifice în ceea ce privește costurile, veniturile și infrastructura.
Timișoara ocupă primul loc cu un scor de 170,4 puncte, datorită raportului avantajos dintre venituri și prețurile locuințelor. Orașul beneficiază de trafic mai puțin aglomerat și un nivel moderat de poluare, aspecte care contribuie la atractivitatea sa pentru familii și pentru investiții imobiliare pe termen lung.
Stabilitatea și predictibilitatea condițiilor de trai fac din Timișoara o alegere preferată pentru cei care caută un mediu urban echilibrat, iar acest punctaj o menține în fruntea clasamentului calității vieții în România.
Iași se situează pe locul al treilea în ierarhie, cu 141,3 puncte, remarcându-se prin costuri de trai mai scăzute care fac viața zilnică mai accesibilă. Accesibilitatea locuirii și presiunea redusă asupra infrastructurii urbane conturează un climat confortabil pentru locuitori, iar universitățile solide atrag un flux constant de capital uman.
Cu toate acestea, orașul se confruntă cu limite structurale, precum nivelul mai scăzut al veniturilor și oportunitățile economice limitate în industriile cu valoare adăugată mare, fapt ce frânează progresul său în clasamentul calității vieții. Totodată, Iași rămâne atractiv pentru cariere la început de drum și pentru antreprenoriatul la scară mică.
Cluj-Napoca ocupă locul al doilea cu un punctaj de 166, beneficiind de un nivel ridicat de siguranță și un mediu urban plăcut, susținut în special de sectorul universitar și IT. Orașul este recunoscut pentru atractivitatea sa pentru tineri și profesioniști, însă costurile ridicate ale locuințelor reprezintă un obstacol major.
Acesta înregistrează cel mai ridicat raport între prețurile imobiliare și venituri dintre orașele analizate, ceea ce afectează scorul final în clasamentul calității vieții, limitând astfel accesibilitatea locuirii pentru un segment semnificativ al populației.
Ion Pohoață, profesor emerit și economist al școlii ieșene, oferă o perspectivă critică asupra relației între producție, consum și dezvoltare economică, conform ziaruldeiasi.ro. Într-un eseu, acesta subliniază că ideea consumului ca motor al creșterii economice este o iluzie, provocând reflecții asupra efectelor negative pe care le generează în practica economică actuală.
Mariana Fenechiu, soția fostului ministru Relu Fenechiu, a creat în jurul firmei Integra Business Consulting SRL un mecanism care atrage atenția asupra fondurilor publice. Potrivit ziaruldeiasi.ro, compania a semnat peste 200 de contracte cu instituții ale statului, în 2025, acumulând aproape 13 milioane de lei.
Există economii bogate în resurse care evoluează diferit în funcție de arhitectura instituțională, nu doar de cantitatea resurselor. Norvegia și Danemarca demonstrează că petrolul poate fi o sursă de capital atunci când este gestionat prin reguli stricte, spre deosebire de Venezuela, unde petrolul a devenit o ancoră care blochează creșterea economică, arată %source% într-o analiză comparativă relevantă și pentru România.
Acordul comercial între Uniunea Europeană și Mercosur deschide piața europeană produselor din Argentina, Brazilia, Uruguay și Paraguay, reducând taxele vamale și facilitând importurile. Potrivit %source%, această schimbare ar putea afecta semnificativ producătorii locali de carne din România, în special pe cei din fermele mici și mijlocii din Iași și regiune, generând dezbateri privind impactul economic și riscurile pentru sănătatea consumatorilor.