Scăderea prețurilor petrolului, influențată de acordul Iran-SUA
Prețul petrolului a înregistrat o scădere de aproximativ 5% luni dimineața, ca urmare a acordului de principiu între Iran și Statele Unite, conform Reuters și Kyodo, preluat de Agerpres. La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotația barilului de petrol „light sweet crude” a scăzut cu 5,5%, ajungând la 80,16 dolari, dar rămâne totuși peste nivelul de 67 dolari de dinaintea izbucnirii războiului.
👉 Scăderi notabile pe piețele internaționale
La bursa ICE Futures, cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului a scăzut cu 4,7%, atingând 83,24 dolari, o valoare semnificativ mai redusă comparativ cu vârful din luna mai, când aceasta era de 126,41 dolari. Vivek Dhar, analist la CBA, a comentat: „Vedem o scădere a cotației țițeiului Brent din Marea Nordului – referința globală – la 80 de dolari până la finalul anului, presupunând că nu se va închide din nou Strâmtoarea Ormuz”.
Având în vedere această situație, perspectivele scăderii prețului petrolului sunt extrem de favorabile Japoniei, un importator net de energie. În consecință, indicele Nikkei-225 al Bursei de la Tokyo a crescut cu peste 5%, în timp ce Bursa din Coreea de Sud a avansat cu 5,6% și cea din China cu 1,4%. Indicele MSCI pentru zona Asia-Pacific, excluzând Japonia, a înregistrat un avans de 1,5%.
👉 Acordul dintre Iran și Statele Unite și implicațiile sale
Iranul și Statele Unite au anunțat duminică un acord de principiu pentru a încheia un conflict care durează de aproape patru luni, deschizând calea pentru discuții tehnice pe teme sensibile. Protocolul va fi semnat vineri la Geneva, iar analiștii estimează că, în urma acestui eveniment, Strâmtoarea Ormuz ar putea fi complet deschisă. Tehranul a declarat că negocierile vor începe în termen de 60 de zile, vizând un acord final pe patru subiecte: ridicarea sancțiunilor impuse Iranului, problema nucleară, „reconstrucția” țării și „implementarea unui mecanism de monitorizare” a angajamentelor asumate.
Dacă tendința de scădere a prețurilor se menține, riscurile inflației ar putea fi reduse, diminuând astfel necesitatea majorării dobânzilor. Joi, Banca Centrală Europeană a crescut dobânzile pentru prima dată după 2023, iar în această săptămână sunt programate diverse reuniuni de politică monetară ale băncilor centrale din Marea Britanie, Japonia, Australia, Elveția, Suedia, Norvegia și Rusia.