Piața gazelor naturale din România se confruntă cu dificultăți semnificative
Piața gazelor naturale din România se confruntă cu dificultăți semnificative
Piața internă a gazelor naturale din România traversează un moment complicat, cu depozitele de gaz golite inegal și stocurile ajungând la aproximativ 40% din capacitatea totală. Recent, volumul tranzacționat pe piața spot (PZU) a Bursei Române de Mărfuri (BRM) a atins un record, influențat de vremea rece și de creșterea cererii de gaz, inclusiv în regiune. Prețul spot a urcat până la 450 de lei/MWh.
Luni, volumul tranzacționat pe piața pentru ziua următoare a fost de 18,2 milioane de mc de gaz, ceea ce reprezintă mai bine de o treime (37%) din consumul zilnic al țării, care se ridică la aproximativ 48-49 milioane de mc. Prețul mediu al gazelor cu livrare marți a experimentat o creștere de 23%, ajungând la 414 lei/MWh. De la începutul anului pâna acum, prețul gazelor pe piața spot din România a crescut cu 72%, în comparație cu o creștere de doar 15% pe piața TTF din Olanda.
În luna ianuarie, prețul spot al gazelor din România era cu 4% mai mic decât pe cea mai importantă bursă din Europa, TTF. Însă, pe 10 februarie, prețul din România a depășit cu 44% prețul de pe TTF, diferența fiind de aproximativ 20-25 euro.
Dumitru Chisalita, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a declarat că, deși consumatorii casnici nu vor plăti mai mult de prețul plafonat de 0,31 lei/kWh, bugetul de stat va resimți impactul compensațiilor necesare pentru a acoperi diferența între prețul plafonat și costurile furnizorilor. "Companiile care consumă peste 50.000 MWh/an și care au prețuri stabilite liber vor fi cele mai afectate", a spus Chisalita, subliniind că acestea nu sunt incluse în schema de plafonare și prețurile lor se bazează pe formula legată de prețul spot.
Chisalita adaugă că instabilitatea pieței se datorează "ping-pong-ului liberalizării pieței de gaze", care a generat o blocare, întrucât participanții așteaptă o decizie politică, ceea ce îi face reticenți să vândă sau să cumpere gaze, preferând tranzacții pe termen scurt. Un alt factor care exercită presiune asupra pieței este "raționalizarea" extragerii gazelor din depozitele de stocare, în contextul cererii în creștere și al vremii rece, dar și al creșterii exporturilor către Republica Moldova, care depinde de aprovizionare din România, în urma întreruperii livrărilor de gaz rusesc programată pentru 1 ianuarie 2025.