Creșterea prețului aurului a atins un nou record istoric în această săptămână, pe fondul tensiunilor geopolitice și a anchetei penale lansate împotriva președintelui Rezervei Federale americane, Jay Powell. %source% notează că investitorii se feresc de dolar, depreciat în ultimul timp, și preferă activele sigure, precum aurul și argintul, în timp ce statul român continuă să atragă fonduri importante prin titluri de stat.
👉Presiunile asupra independenței Rezervei Federale și impactul asupra pieței aurului
Un factor major care a impulsionat creșterea prețului aurului a fost anunțul lansării unei anchete penale la adresa președintelui Fed, Jay Powell, legată de un proiect de renovare de 2,5 miliarde de dolari al sediului central din Washington. Această situație a generat temeri privind pierderea independenței băncii centrale americane, fapt menționat de Powell: „ameninţarea cu acuzaţii penale este o consecinţă a deciziei de stabilire a ratelor dobânzilor pe baza celei mai bune evaluări a noastre, care va fi spre folosul publicului, în loc să urmăm preferinţele preşedintelui”.
În acest context, prețul aurului a urcat la 4.602 dolari pe uncie, depășind recordul de 4.550,80 dolari din decembrie 2025 și atingând un maxim de 643,3615 lei/gram pe piața locală, după ce săptămâna trecută ajunsese la 627,8925 lei/gram. În 2025, aurul a avut o creștere de 65%, cea mai mare din ultimii peste 40 de ani, la care se adaugă încă 6% în primele zile ale anului 2026. De asemenea, argintul a marcat un nou record de 84,60 dolari/uncie, după o creștere de aproape 160% în 2025.
👉Statul atrage finanțări prin titluri de stat și evoluția indicatorilor financiari din piață
În luna ianuarie 2026, Ministerul Finanțelor și Trezoreria și-au propus să se împrumute din piața locală cu minim 11,2 miliarde de lei, la care se adaugă 300 milioane de euro. Lunea aceasta, Trezoreria a atras 700 milioane de lei prin redeschiderea unei emisiuni cu scadență în 2030, cu un randament mediu anual de 6,43%, în condițiile unei cereri de aproape 2,3 miliarde de lei. Alte 500 milioane de lei au fost împrumutate pe termen lung, scadente în 2038, cu o dobândă medie de 6,54%.
Interesul ridicat pentru titluri se explică prin lichiditatea mare din piața monetară, pe care Banca Națională a României nu o mai sterilizează, spre deosebire de dinamica din luna mai 2025. Totodată, indicele ROBOR la trei luni utilizat la majoritatea creditelor în lei a scăzut de la 6,10% la 6,06%, iar indicele la șase luni folosit la calcularea ratelor ipotecare a coborât de la 6,23% la 6,17%.
Pe fondul incertitudinilor legate de independența Rezervei Federale, dolarul american s-a depreciat, iar euro s-a apreciat până aproape de 1,17 dolari, atingând un maxim al ultimelor două săptămâni. Cursul euro în lei a crescut marginal, de la 5,0887 la 5,0896 lei, iar cel al dolarului a scăzut ușor, de la 4,3702 la 4,3564 lei.
În același timp, cotațiile francului elvețian și lirei sterline au rămas aproape constante, cu valori medii de 5,4650 lei, respectiv 5,8643 lei. Această volatilitate moderată reflectă o piață atentă la evoluțiile interne din SUA și la factorii geopolitici, care determină o preferință crescândă pentru activele de refugiu, în special aur și titluri de stat.