În ultimii ani, mediul nostru de afaceri s-a confruntat cu o realitate tensionată, în care activitatea de control exercitată de instituțiile statului asupra operatorilor economici, în special a celor mici și debutanți, a fost percepută ca excesiv de coercitivă. Micii antreprenori, în loc să se bucure de sprijinul statului în primele etape de dezvoltare, au fost adesea tratați ca potențiali infractori, fiind supuși unor controale rigide, imprevizibile și sancțiuni disproporționate. Această practică a generat un climat de teamă și incertitudine, cu efecte directe asupra funcționării pieței muncii, asupra veniturilor bugetului public și, nu în ultimul rând, asupra încrederii generale în instituțiile statului. Într-o asemenea atmosferă, în care debutul în afaceri este adesea perceput ca un act de maxim curaj mai degrabă decât ca o opțiune firească de dezvoltare personală și profesională, statul are datoria de a interveni în sensul corectării dezechilibrelor. Nu credem că este doar opinia noastră că este necesar ca mecanismele de control să nu funcționeze exclusiv ca instrumente de coerciție, ci să fie repoziționate într-o logică a sprijinului, a educației administrative și a prevenirii. Tocmai din această nevoie profundă s-a conturat ideea unui nou cadru normativ, care să reglementeze modul în care autoritățile de control relaționează cu diversele companii, în special în etapa incipientă a activității acestora. Astfel, o propunere legislativă recentă introduce conceptul de conformare asistată, o abordare care își propune să înlocuiască paradigma sancțiunii imediate cu cea a sprijinului administrativ, a consultanței oferite de stat și a corectării voluntare a abaterilor identificate la un prim control. Potrivit acestui proiect de lege, în cazul în care un operator economic este supus unui prim control, autoritatea competentă nu mai poate aplica sancțiuni contravenționale sau administrative, ci are obligația de a emite un raport de constatare în care sunt identificate deficiențele, prevederile legale încălcate și, mai ales, sunt formulate recomandări clare pentru remedierea acestora (https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2025/b249.pdf). Operatorului economic i se acordă un termen cuprins între 3 și 6 luni pentru conformare, la finalul căruia se efectuează un control de reevaluare. Numai în situația în care neregulile nu au fost remediate în termenul acordat, pot fi aplicate sancțiuni. Mecanismul se inspiră din bune practici europene, regăsite în legislațiile unor state precum Regatul Unit, Olanda sau Danemarca, unde administrația publică a fost reformată într-un sens profund, trecând de la un model sancționator la unul preventiv și educațional. În aceste sisteme, accentul cade pe educarea contribuabilului, pe consilierea proactivă și pe o abordare proporțională în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor. În mod similar, în proiectul susmenționat, sprijinul instituțional nu este o opțiune, ci o obligație legală. Autoritățile de control ar urma să desemneze personal specializat – consilieri sau inspectori-formatori – care să ofere consultanță antreprenorului pentru implementarea recomandărilor formulate în raportul de conformare. Este de remarcat că acest mecanism nu își propune să se aplice în mod general și fără discernământ. Proiectul de lege prevede clar excepțiile de la aplicabilitatea conformării asistate. Astfel, sunt excluse situațiile în care se constată fapte cu caracter penal, cele în care există un pericol grav pentru viața sau sănătatea populației, precum și cazurile în care se identifică prejudicii directe și intenționate aduse bugetului de stat care depășesc pragul de 50.000 de euro. În aceste situații, se păstrează posibilitatea sancționării imediate, tocmai pentru a proteja interesul public și siguranța generală. De asemenea, propunerea legislativă prevede instituirea unor structuri consultative permanente – Comisii de Armonizare a Practicilor de Control – pe lângă fiecare minister de linie. Aceste comisii vor avea rolul de a evalua proporționalitatea controalelor, de a analiza sesizările privind refuzul autorităților de a aplica mecanismul de conformare asistată, precum și de a sancționa eventualele abuzuri. Trebuie să relevăm că prin acest demers, statul român încearcă să instituționalizeze o cultură a dialogului între administrație și mediul de afaceri, înlocuind vechiul model autoritar cu unul participativ și transparent. Dar ce trebuie să mai spunem în acest context este că, în mod firesc, proiectul de lege a fost supus analizei Consiliului Economic și Social (CES), organism consultativ cu rol major în procesul de avizare a inițiativelor normative. CES a emis un aviz favorabil, însă a formulat o serie de observații importante, care merită evidențiate aici (https://www.ces.ro/newlib/PDF/avize/2025/2.14-Aviz-b249-9.07.2025.pdf). În primul rând, Consiliul consideră că mecanismul trebuie aplicat în mod expres IMM-urilor și altor forme economice de dimensiuni reduse, cum ar fi întreprinderile sociale, organizațiile neguvernamentale sau cooperativele care desfășoară activități economice. Această precizare este extrem de imporatntă, întrucât aplicarea nediferențiată a prevederilor legii ar putea conduce la crearea unor portițe de evitare a sancțiunilor pentru marile corporații, în timp ce actorii economici mici și vulnerabili ar rămâne expuși practicilor disproporționate. Totodată, CES subliniază nevoia de a clarifica domeniile exceptate, recomandând excluderea explicită a sectoarelor sensibile, cum ar fi protecția mediului, siguranța alimentară sau protecția consumatorilor. În aceste domenii, riscurile pentru interesul public sunt semnificative, iar aplicarea unei politici de toleranță la primul control ar putea avea consecințe grave. Este deci necesar ca legea să stabilească un echilibru just între interesul general și necesitatea de susținere a debutului antreprenorial. Din perspectivă economică, adoptarea acestui mecanism are potențialul de a produce efecte pozitive semnificative. Pe termen scurt, va contribui la reducerea numărului de falimente în rândul firmelor noi, la scăderea presiunii asupra sistemului judiciar, prin evitarea contestațiilor administrative și contravenționale, și la consolidarea încrederii în instituțiile publice. Pe termen mediu și lung, această abordare poate stimula înființarea de noi întreprinderi, în special în rândul tinerilor și al celor care se tem de birocrație, contribuind astfel la creșterea bazei fiscale, la ocuparea forței de muncă și la dinamizarea economiei locale. Din punct de vedere administrativ, legea va obliga autoritățile de control să își revizuiască profund modul de lucru. Odată operaționalizat proiectul în discuție, se va impune (avem convingerea) un proces de profesionalizare și formare continuă a personalului de control, astfel încât inspectorii să devină nu doar instrumente de constatare și sancționare, ci și vectori ai educației administrative. Desigur, această transformare instituțională nu este simplă și nu se poate realiza peste noapte. Este nevoie de voință politică, de resurse umane competente și de instrumente metodologice bine calibrate. În concluzie, propunerea legislativă privind conformarea asistată reflectă o schimbare de paradigmă mult așteptată în relația dintre stat și mediul de afaceri. Nu am putea spune că este vorba despre o relaxare a disciplinei fiscale sau despre toleranță față de ilegalitate, ci maidegrabă despre o abordare echitabilă, etapizată și rațională a controlului administrativ. Așa cum am susținut și în trecut, în paginile acestei publicații, sancțiunea nu trebuie să fie primul reflex instituțional, ci ultima soluție, aplicată doar în cazurile de rea-credință sau de refuz de conformare. După cum spun adesea cei din sectorul privat, statul trebuie să înceteze să fie perceput ca un adversar al antreprenorului și să devină un partener în dezvoltare. În opinia noastră, legea propusă oferă premisele acestei reconstrucții a încrederii. Rămâne de văzut forma în care aceasta va fi adoptată și dacă implementarea se va face în mod responsabil, cu discernământ și cu respect pentru misiunea fundamentală a administrației publice: aceea de a servi interesul cetățeanului și de a sprijini dezvoltarea echilibrată a economiei naționale.