IAȘUL VERDE | Un viitor cu mai puține emisii începe din parcare: cât de aproape este, de fapt, județul de un parc auto sustenabil?

Tranziția către o mobilitate mai curată este unul dintre pilonii dezvoltării sustenabile, iar mașinile electrice sunt văzute drept una dintre soluțiile pentru reducerea poluării din orașe și a emisiilor de carbon. La Iași, interesul pentru automobilele electrice pare să fi revenit în forță după un an dificil, iar numărul înmatriculărilor a atins în primele cinci luni din 2026 cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Totuși, dincolo de aceste cifre încurajatoare, datele arată că drumul către un parc auto cu adevărat sustenabil este încă lung. Cât de „verde” este, așadar, parcul auto al Iașului și cât de repede se produce, în realitate, tranziția spre o mobilitate sustenabilă? Piața mașinilor electrice din Iași pare să fi trecut peste perioada de incertitudine de anul trecut. Statisticile Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări arată că, în perioada ianuarie-mai 2026, au fost înmatriculate 307 autoturisme electrice, cel mai mare număr înregistrat în ultimii patru ani pentru primele cinci luni ale anului. Evoluția nu a fost însă una constantă. În 2023, ieșenii au înmatriculat 189 de autoturisme electrice în perioada ianuarie-mai, iar în 2024 numărul a crescut la 220. A urmat însă un recul abrupt în 2025, când au fost înregistrate în aceeași perioadă doar 114 mașini electrice, aproape la jumătate față de anul precedent. Scăderea a coincis cu perioada în care piața auto electrică din România a fost afectată de diminuarea eco-tichetelor și de întârzierile programului Rabla. În 2026, tendința s-a inversat complet. Cele 307 autoturisme electrice înmatriculate în primele cinci luni reprezintă o creștere de aproape 170% față de aceeași perioadă din 2025 și cu aproape 40% peste nivelul din 2024. Practic, după un an de stagnare, piața locală pare să fi reintrat pe un trend ascendent. Tendința este observată și de dealerii auto din Iași. Potrivit lui Lucian Lucescu, director de vânzări al Mega Auto – BYD Iași, cumpărătorii sunt astăzi mult mai hotărâți decât în urmă cu câțiva ani. „Cred că am atins un punct de maturitate în relația dintre utilizator și mașina electrică. Acum câțiva ani, oamenii veneau în showroom curioși, dar plecau cu întrebări. Acum vin informați, vin cu decizia aproape luată. Infrastructura de încărcare s-a îmbunătățit vizibil, oferta de modele s-a diversificat, iar prețurile au devenit mai accesibile”, a explicat Lucian Lucescu. Schimbarea se observă și în evoluția lunară. Dacă în primele cinci luni din 2025 nicio lună nu a depășit pragul de 50 de înmatriculări, în 2026 aproape fiecare lună s-a apropiat de această valoare sau a trecut peste ea. Februarie a adus 76 de autoturisme electrice noi, iar luna mai alte 68, semn că nu este vorba despre un singur vârf de moment, ci despre o cerere mai consistentă. Dacă electricele au avut cea mai spectaculoasă creștere procentuală, hibridele continuă să domine detașat segmentul automobilelor cu emisii reduse. În primele cinci luni din 2025, în județul Iași au fost înmatriculate 1.386 de autoturisme hibride, iar în aceeași perioadă din 2026 numărul acestora a urcat la 1.495. Creșterea este de aproximativ 8%, mult mai modestă decât în cazul electricelor, dar suficientă pentru a confirma interesul constant al șoferilor pentru această tehnologie. Diferența dintre cele două categorii rămâne însă foarte mare. În perioada ianuarie-mai 2026 s-au înmatriculat aproape cinci hibride pentru fiecare autoturism electric. Explicația este simplă: hibridele oferă un consum redus și emisii mai mici, fără dependența de infrastructura de încărcare sau de autonomia bateriei, ceea ce le face mai ușor de acceptat de majoritatea cumpărătorilor. Din perspectiva sustenabilității, ele reprezintă pentru mulți șoferi o etapă intermediară între motorul cu combustie și automobilul complet electric. Diversificarea cumpărătorilor explică și creșterea pieței. „Acum câțiva ani profilul clientului era foarte specific. Astăzi discutăm cu antreprenori care își electrifică flotele, cu familii care calculează economiile la combustibil și cu tineri profesioniști. Familia care dorește să treacă cel puțin una dintre mașini pe electric este profilul care a crescut cel mai mult”, a mai explicat Lucian Lucescu. Datele privind parcul auto al județului Iași arată că numărul mașinilor electrice și hibride este într-adevăr în creștere. La sfârșitul anului 2024 erau înmatriculate în județ 2.003 autoturisme electrice. Un an mai târziu, numărul lor ajunsese la 2.487, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 25%. Și segmentul hibridelor a avansat într-un ritm și mai accelerat. Numărul acestora a crescut de la 9.298 la 13.285 de autoturisme, adică cu aproape 4.000 de vehicule într-un singur an, un avans de aproximativ 43%. La prima vedere, cifrele par să confirme o orientare tot mai accentuată către mobilitatea sustenabilă. Privite în ansamblu, însă, ele spun și o altă poveste. În ciuda ritmului rapid de creștere, automobilele electrice rămân o prezență discretă în județul Iași, în condițiile în care la finalul anului 2025 erau înmatriculate aproape 113.000 de autoturisme pe benzină și peste 133.000 cu motoare diesel. Prin comparație, cele aproape 2.500 de autoturisme electrice reprezintă mai puțin de 1% din totalul autoturismelor din județ. Mai mult, datele nu indică încă o înlocuire a mașinilor convenționale cu unele electrice, ci mai degrabă o creștere simultană a tuturor categoriilor. În 2025, parcul de autoturisme pe benzină s-a mărit cu aproximativ 1.300 de vehicule, iar cel diesel cu peste 6.000. Cu alte cuvinte, în timp ce mașinile electrice și hibride câștigă teren, automobilele clasice continuă și ele să se înmulțească. Această realitate arată că tranziția către o mobilitate sustenabilă este un proces de durată, care nu depinde doar de preferințele cumpărătorilor. De altfel, într-un interviu acordat recent pentru seria „Iașul verde”, Alexandrina Dingă, președintele executiv al Asociației Civica, atrăgea atenția că electrificarea parcului auto este doar o parte a soluției. „Ai mașină pentru că transportul public nu este suficient de atractiv pentru a renunța sau a diminua folosirea ei. Și atunci omul spune că vrea locuri de parcare, nu are unde să parcheze mașina. Credem că (…) este responsabilitatea administrației să creeze facilități care să-l descurajeze pe om să-și cumpere mașină”, a explicat atunci Alexandrina Dingă. Dezvoltarea infrastructurii de încărcare, stabilitatea programelor de finanțare, prețul automobilelor electrice și încrederea consumatorilor sunt factori care influențează ritmul schimbării. Aceleași obstacole sunt invocate și de dealerii auto. Lucian Lucescu spune că principalele întrebări ale clienților rămân autonomia, infrastructura de încărcare și costul inițial al achiziției. „Autonomia este prima întrebare: «dar dacă rămân fără curent?». A doua este infrastructura de încărcare, iar a treia este prețul inițial. Când calculăm însă costul total de utilizare, mulți constată că un automobil electric poate fi mai avantajos pe termen mediu”, a spus acesta pentru „Ziarul de Iași”. Așadar, începutul lui 2026 confirmă, pe de o parte, că interesul pentru automobilele electrice revine și chiar accelerează, iar parcul auto „verde” crește de la an la an. Pe de altă parte, imaginea de ansamblu arată că județul este încă departe de o mobilitate cu adevărat sustenabilă. Mașinile electrice nu înlocuiesc încă automobilele pe benzină și motorină, ci se adaugă unui parc auto care continuă să se extindă. Tranziția a început și pare ireversibilă, însă viteza cu care se produce este, cel puțin deocamdată, mult mai mică decât ar sugera entuziasmul din jurul mobilității electrice. Această schimbare este vizibilă și în comportamentul cumpărătorilor. „Cea mai mare schimbare este încrederea. Clientul de azi nu mai privește mașina electrică ca pe un experiment. O privește ca pe o alegere rațională, bine fundamentată. Și odată cu această schimbare de mentalitate, a crescut și calitatea conversației în showroom – vorbim mai puțin despre «dacă» și mai mult despre «cum și când»”, a subliniat specialistul în vânzări de autoturisme electrice. Poate această creștere a numărului de mașini electrice și hibride să fie un semn că Iașul devine mai sustenabil: „Da, e un semnal”, spune directorul Direcției Județene de Mediu Iași, ing. Galea Temneanu. Însă, subliniază aceasta, important este ca pe măsură ce crește numărul mașinilor electrice în parcul auto al județului iași, să scadă numărul autorurismelor vechi și al celor cu combustie pe motorină. Cât despre principalele provocări în ce privește trecerea la mașinile electrice, șefa DJM Iași a menționat stațiile de încărcare a mașinilor electrice și reciclarea bateriilor. „Ar trebui să fie suficiente stații pentru ca ieșenii să aibă încrederea că pot folosi aceste mașini în Iași. Iar modul de reciclare a bateriilor la nivel național e puțin cam deficitar”, a mai spus Galea Temneanu. Faptul că tot mai mulți ieșeni aleg automobile electrice sau hibride nu înseamnă automat că transportul rutier devine complet sustenabil. Specialiștii atrag atenția că niciuna dintre cele două tehnologii nu este lipsită de impact asupra mediului. Diferența este că, pe întreg ciclul de viață al vehiculului, impactul este, în general, mai redus decât în cazul automobilelor alimentate exclusiv cu benzină sau motorină. Cea mai mare provocare pentru mașinile electrice apare chiar înainte de a ajunge pe șosea. Producția bateriilor necesită cantități importante de litiu, nichel, cobalt și alte materii prime, a căror extracție presupune un consum ridicat de energie și poate avea efecte semnificative asupra mediului și comunităților locale. Din acest motiv, amprenta de carbon a unei mașini electrice este mai mare în momentul în care iese din fabrică decât cea a unui automobil convențional. Diferența începe să se recupereze însă în timpul utilizării. O mașină electrică nu produce emisii la eșapament și contribuie la reducerea poluării locale, un avantaj important mai ales în orașele aglomerate. În plus, pe măsură ce energia electrică este produsă din surse regenerabile, și emisiile asociate încărcării bateriilor scad. Numeroase studii europene arată că, pe durata întregului ciclu de viață, un automobil electric generează, în medie, cu 50-70% mai puține emisii de gaze cu efect de seră decât unul pe benzină sau motorină, chiar și în țările în care electricitatea provine parțial din combustibili fosili. În cazul hibridelor, beneficiile sunt mai moderate. Acestea consumă mai puțin combustibil și emit mai puțin dioxid de carbon decât automobilele convenționale, în special în traficul urban, unde motorul electric preia o parte din deplasare. În schimb, ele folosesc în continuare un motor cu ardere internă și combustibili fosili, astfel încât nu pot fi considerate vehicule cu emisii zero. Din perspectiva sustenabilității, hibridele sunt mai degrabă o tehnologie de tranziție, care reduce impactul asupra mediului fără a-l elimina. Experții în mobilitate spun că adevărata sustenabilitate nu înseamnă doar înlocuirea unui tip de automobil cu altul. Aceeași idee a fost susținută și de Delia Dimitriu, expert în sustenabilitate și politici de decarbonizare, într-un interviu acordat pentru seria „Iașul verde”. „Mitul ar fi că rezolvăm toate problemele cu energia regenerabilă. Nu rezolvăm toate problemele. Dar conștientizarea cetățenilor e foarte bună. Dacă oamenii folosesc mai mult transportul public, beneficiile sunt enorme”, crede experta. Un oraș devine cu adevărat mai verde atunci când scade dependența de mașina personală, iar transportul public, mersul pe bicicletă și deplasările pietonale devin alternative viabile. În acest context, electrificarea parcului auto reprezintă doar o piesă dintr-un puzzle mult mai complex. „Mașinile electrice nu poluează deloc”. Fals: Ele nu emit gaze de eșapament în timpul mersului, ceea ce înseamnă un aer mai curat în orașe. Totuși, impact asupra mediului există în etapa de producție, mai ales din cauza fabricării bateriilor și a extragerii materiilor prime. Diferența este că, pe durata întregului ciclu de viață, emisiile totale sunt, în general, semnificativ mai mici decât în cazul unei mașini pe benzină sau motorină. „Mașinile electrice sunt mai poluante decât cele diesel din cauza bateriilor”. Fals: Într-adevăr, producerea unei baterii generează mai multe emisii decât fabricarea unui motor convențional. Însă această „datorie de carbon” este recuperată după câteva zeci de mii de kilometri parcurși, deoarece mașina electrică nu mai produce emisii la utilizare. În funcție de sursa energiei electrice, avantajul continuă apoi să crească. „Dacă electricitatea este produsă din cărbune sau gaz, mașina electrică nu mai este ecologică” Parțial adevărat: Cu cât energia electrică provine mai mult din surse regenerabile, cu atât automobilul electric este mai prietenos cu mediul. Chiar și în țările unde există încă o pondere importantă a combustibililor fosili în producerea energiei, studiile arată că mașinile electrice au, în general, emisii totale mai mici decât cele convenționale. „Hibridele sunt la fel de verzi ca mașinile electrice”. Fals: Hibridele reduc consumul și emisiile, mai ales în traficul urban, dar folosesc în continuare benzină sau motorină. Ele sunt considerate o soluție de tranziție către mobilitatea cu emisii reduse, nu una cu emisii zero. „Bateriile nu pot fi reciclate”. Fals: Bateriile nu sunt deșeuri de unică folosință. O parte dintre ele sunt reutilizate pentru stocarea energiei, iar apoi pot fi reciclate pentru recuperarea unor materiale precum litiul, nichelul, cobaltul și cuprul. Industria reciclării bateriilor este încă în dezvoltare, dar capacitățile cresc rapid în Europa. „O mașină electrică este întotdeauna cea mai sustenabilă alegere”. Parțial adevărat: Dacă înlocuiește un automobil vechi și foarte poluant, beneficiile sunt evidente. Dacă însă înlocuiește o mașină relativ nouă, impactul asupra mediului trebuie analizat și prin prisma resurselor consumate pentru producerea unui nou vehicul. Din perspectiva sustenabilității, cea mai ecologică mașină este adesea cea care este folosită cât mai mult timp, întreținută corespunzător și înlocuită doar atunci când este necesar. „Mașinile electrice rezolvă problema traficului și a poluării urbane”. Fals: Ele reduc emisiile și zgomotul, însă nu rezolvă aglomerația, ocuparea spațiului public sau poluarea produsă de uzura anvelopelor și a frânelor. Specialiștii spun că un oraș sustenabil are nevoie de transport public eficient, piste pentru biciclete, trotuare sigure și mai puțină dependență de automobilul personal. „În România, mașinile electrice nu au sens pentru că nu există suficiente stații de încărcare”. Parțial adevărat: Rețeaua de încărcare s-a dezvoltat rapid în ultimii ani, însă există în continuare diferențe importante între marile orașe și zonele rurale. Pentru utilizarea zilnică în oraș sau pentru cei care pot încărca acasă, o mașină electrică poate fi o opțiune foarte practică. Pentru deplasări lungi și frecvente, infrastructura rămâne încă un factor de luat în calcul.