Fermierii din Iași adaptează culturile în 2026 din cauza fluctuațiilor pieței cerealelor

În primul an al lui 2026, fermierii din județul Iași se confruntă cu culturi de toamnă bine dezvoltate datorită precipitațiilor, însă prețurile cerealelor rămân nesigure. Conform Direcției Agricole Iași, schimbările de structură a culturilor devin indispensabile pentru a face față perspectivelor economice nefavorabile, iar mulți agricultori reconsideră soiurile cultivate, inclusiv scalarea culturilor de primăvară.

👉 Evoluția culturilor în 2026 și impactul prețurilor asupra deciziilor fermierilor

Fermierii din Iași au început anul agricol 2026 cu terenuri încărcate cu apă, iar culturile de toamnă arată promițător, în ciuda unui strat de zăpadă mai redus decât se anticipa. Totuși, fermierii rămân atenți mai ales la evoluția pieței cerealelor, care este imprevizibilă. Cezar Musteață, un producător local, precizează: „nu-și mai permite riscurile culturilor de primăvară, în special porumbul, care a devenit tot mai vulnerabil fără irigații”.

În ferma sa, culturile de rapiță și grâu ocupă acum circa 70% din suprafețe, o tendință ce se extinde și în sudul țării, unde fermierii păstrează porumbul doar dacă dispun de irigații. Presiunea economică și rapoartele internaționale care indică volume mari de producție la grâu și porumb determină astfel o regândire a culturilor tradiționale.

👉 Performanța culturilor din 2025 și ajustările suprafețelor cultivate în Iași

Datele oficiale ale Direcției Agricole Iași arată că, în 2025, județul a înregistrat producții bune la culturile principale. Grâul de toamnă a avut o medie de 5.400 kg/ha, rapița a atins 3.040 kg/ha, iar secara a raportat 4.818 kg/ha. În contrast, porumbul a rămas sub potențial din cauza secetei și a deficitului de irigații.

Suprafețele cultivate au cunoscut ajustări semnificative: grâul a scăzut de la puțin peste 50.000 de hectare în 2024 la aproximativ 48.500 hectare în 2025, indicând o reducere a interesului în favoarea culturilor mai stabile. Porumbul, surprinzător, a crescut ușor de la 95.000 la peste 97.000 de hectare, iar rapița s-a extins de la 12.500 la peste 15.000 de hectare, reflectând o maturizare a strategiilor fermierilor care preferă culturile de toamnă pentru un management mai eficient al apei.