Autoritățile avertizează despre creșterea tentativelor de fraudă prin spoofing
Autoritățile avertizează despre creșterea tentativelor de fraudă prin spoofing
Autoritățile din România atrag atenția cetățenilor că, în ultima vreme, au crescut semnificativ tentativele de fraudă de tip spoofing. Atacatorii folosesc numere de telefon sau identități vizuale care imită instituții publice, precum DIICOT, ANAF, Poliția Română sau BNR, notează ziaruldeiasi.ro.
Potrivit DIICOT, scopul acestor atacuri este obținerea de informații personale, acces la conturi bancare sau realizarea de transferuri frauduloase de bani. Infractorii contactează victimele prin apeluri telefonice sau mesaje SMS și Email care par să provină de la autorități. Aceștia utilizează un limbaj oficial și numere reale, însă adresele de email sunt falsificate.
Sursa menționată explică că atacatorii creează un număr de telefon care pare a fi asociat cu o instituție publică. De fapt, numărul afișat este falsificat printr-o tehnică cunoscută sub numele de spoofing, care implică utilizarea tehnologiei Voice over IP (VoIP) pentru a masca numărul real al apelantului.
Pentru a se proteja, cetățenii sunt sfătuiți să nu divulge informații personale la telefon, deoarece instituțiile publice nu solicită date sensibile prin apeluri telefonice. Este important să verifice autenticitatea apelului sunând înapoi la numărul oficial al instituției, număr ce trebuie confirmat pe site-ul acestora.
Fraudele pot include invocarea unor dosare penale, datorii fiscale sau verificări urgente, în care se cer date bancare sau coduri de autentificare. De asemenea, există instrumente online care facilitează astfel de atacuri, unii atacatori fiind capabili să creeze propriile resurse limitate pentru a-și masca identitatea.
În aceste condiții, autoritățile recomandă cetățenilor să nu acceseze linkuri primite prin SMS sau email nesolicitat, să instaleze programe antivirus, să utilizeze aplicații care pot detecta scamurile de tip spoofing și să raporteze orice tentativă la DNSC. Spoofing-ul permite infractorilor să obțină date personale precum CNP-uri, coduri IBAN și parole, ceea ce le oferă acces la conturi bancare sau servicii sensibile.