Provocările anului 2024 pentru o ieșeancă: Impactul stresului asupra alimentației
Provocările anului 2024 pentru o ieșeancă: Impactul stresului asupra alimentației
Corina Stefan, în vârstă de 43 de ani din Iași, a descris anul 2024 ca fiind unul plin de provocări. Aceasta și-a schimbat locul de muncă și s-a mutat într-un apartament care a necesitat lucrări de renovare. Pe lângă acestea, fiica sa a decis să se mute cu prietenul ei. Toate aceste schimbări au generat un nivel mare de stres, iar Corina a recurs la mâncare ca metodă de coping. „Am mâncat non-stop, chiar și atunci când nu-mi era foame. Nu am realizat ce se întâmpla până când am constatat că hainele de toamnă îmi stăteau prea strâns și cântarul arăta cu aproximativ 8 kilograme mai mult decât de obicei”, a mărturisit ea.
Corina resimte o stare de vinovăție, dar recunoaște că caută scuze pentru a continua să mănânce. „Simt că, fără ajutor, nu pot reveni la o alimentație normală”, a adăugat ea.
Adina Rusu, dietetician autorizat și președinte al Colegiului Dieteticienilor Iași, subliniază că stresul este un factor semnificativ care influențează obiceiurile alimentare. Potrivit acesteia, stresul acut determină modificări în organism, inclusiv în ceea ce privește apetitul. „Răspunsul organismului la stres a evoluat ca un mecanism de supraviețuire, ajutându-ne să reacționăm rapid la pericole”, a explicat Rusu.
Cu toate acestea, expunerea constantă la stres poate deveni dăunătoare, afectând sănătatea generală. Studiile indică faptul că stresul cronic contribuie la creșterea tensiunii arteriale și la riscuri de tromboză, având și efecte negative asupra creierului, asociate cu probleme precum anxietatea și depresia.
Rusu a detaliat cum reacționează organismul sub influența stresului. Atunci când ne confruntăm cu o situație periculoasă, creierul transmite un semnal de alertă care afectează funcțiile organismului, inclusiv frecvența bătăilor inimii și respirația. „În stilul de viață modern, putem experimenta o eliberare constantă de cortizol, hormonul de stres, care poate duce la creșterea în greutate prin depozitarea grăsimilor”, a explicat ea.
Cercetările au arătat că nivelurile crescute de cortizol afectează nu doar greutatea, ci și apetitul, generând poftă de alimente bogate în calorii. În concluzie, pentru a gestiona mâncatul excesiv provocat de stres, Rusu sugerează stabilirea unui program regulat pentru mese, consumul de alimente bogate în fibre și proteine și asigurarea unei hidratări corespunzătoare. Aceste măsuri pot ajuta la stabilizarea nivelului de glucoză din sânge și la prevenirea stărilor de iritabilitate cauzate de fluctuațiile energetice.
