Pandemiile revin: Expertiză din Australia privind impactul asupra sănătății publice
Pandemia de Covid-19 a reprezentat una dintre cele mai grave epidemii de boli infecțioase din istoria recentă, cauzând de două ori mai multe decese în Statele Unite comparativ cu pandemia de gripă din 1918. În acest context, experții analizează motivele pentru care pandemiile devin din nou o problemă actuală.
Istoria ne arată că, de-a lungul timpului, epidemii precum Ciuma din Evul Mediu sau Gripa Spaniolă au provocat moartea a zeci de milioane de oameni. Deși avansurile științifice, cum ar fi vaccinarea care a eradicat variola și poliomielita, au dus la o îmbunătățire semnificativă a sănătății globale, diverse pandemii, inclusiv HIV/SIDA în anii 1980, SARS și Covid-19, s-au făcut simțite în ultimele decenii.
Un articol recent publicat în The Conversation evidențiază perspectivele specialiștilor de la Școala de Sănătate Publică a Universității din Adelaide, Australia, care sugerează că impactul ecosistemului asupra sănătății umane este crucial. Ecosistemele sănătoase contribuie la furnizarea unor servicii esențiale, cum ar fi aprovizionarea cu alimente și apă curată. Când natura este în echilibru, prin prezența pradatorilor care controlazează populațiile de erbivore, riscurile de pandemii scad.
În schimb, activitățile umane, cum ar fi schimbările climatice și pierderea biodiversității, dezechilibrează aceste ecosisteme și facilitează apariția agentilor patogeni. De exemplu, schimbarile climatice permit unor insecte purtătoare de boli, precum țânțarii, să se extindă în zone ce nu erau afectate anterior. Unele studii au arătat că aceste schimbări cresc riscurile de transmitere a bolilor, precum febra dengue, în diverse regiuni.
Pierderea biodiversității este un alt factor de risc. Deforestarea din America de Sud a dus la explozia populației de lilieci-vampir, care transmit virusuri periculoase, precum rabia. De asemenea, interacțiunile dintre oameni și animalele sălbatice pot facilita apariția unor noi boli, așa cum s-a întâmplat cu virusul HIV, originar de la maimuțele sacrificate pentru hrană.
Experții subliniază că pentru a preveni viitoarele pandemii, este esențial să abordăm cauzele fundamentale ale acesteora, precum schimbările climatice și pierderea biodiversității, nu doar simptomele, cum ar fi purtatul de măști și vaccinarea.
Este tot mai evident că sănătatea umană depinde de sănătatea planetei. O abordare de tip „sănătate planetară” ar putea îmbunătăți atât sănătatea mediului, cât și sănătatea umană, și ar contribui la o mai bună pregătire pentru viitoarele provocări.
Pandemia de Covid-19 a lăsat o amprentă profundă asupra sistemului medical global. Mulți medici, inclusiv dr. Faith Coleman din Texas, au recunoscut că nu s-au simțit vreodată atât de vulnerabili în fața problemelor de sănătate ca în această perioadă. Lecțiile învățate, de la cooperarea necesară în timpul unei pandemii până la importanța cercetării în vaccinologie, rămân vitale.
Cu toate acestea, provocările persistă, cum ar fi necesitatea de a produce rapid vaccinuri și de a menține lanțurile de aprovizionare. Proiectele în derulare, precum NextGen, vizează dezvoltarea unor vaccinuri mai eficiente, care să contribuie la gestionarea viitoarelor pandemii. Expansiunea cerințelor de producție și a timpului de reacție rămâne o prioritate pentru comunitatea științifică și industrială.
Pe măsură ce ne confruntăm cu inevitabilele provocări ale sănătății publice, este crucial ca liderii și specialiștii să lucreze împreună pentru a minimiza riscurile și a proteja populația globală.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
