Alăptarea, alimentația, mediul înconjurător, nivelul de igienă, poluarea și administrarea antibioticelor modelează și mai mult microbiota în timpul copilăriei. La vârsta adultă, microbiota intestinală devine relativ stabilă, dar poate fi încă influențată de acești factori. Microbiomul intestinal reprezintă un complex de microorganisme – bacterii, virusuri, fungi – localizate la nivelul tractului gastrointestinal, un ecosistem amplu ce joacă un rol esențial în menținerea sănătății, influențarea proceselor de digestie și a funcției imune. Dezvoltarea microbiotei intestinale începe de la naștere și continuă să evolueze de-a lungul vieții. Inițial, modalitatea de naștere – naștere vaginală sau operație cezariană – influențează semnificativ compoziția microbiană a nou-născutului. Alăptarea, alimentația, mediul înconjurător, nivelul de igienă, poluarea și administrarea antibioticelor modelează și mai mult microbiota în timpul copilăriei. La vârsta adultă, microbiota intestinală devine relativ stabilă, dar poate fi încă influențată de acești factori. Cercetările actuale indică faptul că activitatea și compoziția microbiomului intestinal influențează longevitatea, dar și durata vieții sănătoase. Disbioza intestinală reprezintă un dezechilibru al microbiomului, tradus prin o reducere a bacteriilor benefice și un exces de bacterii dăunătoare. Acest dezechilibru cronic poate accelera procesul de îmbătrânire și poate favoriza apariția mai multor afecțiuni cronice prin 4 mecanisme principale: Optimizarea microbiomului pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă presupune corectarea disbiozei, dar și intervenții asupra alimentației și a stilului de viață. Managementul disbiozei este un proces multifactorial, individualizat după caz. Dieta este fundamentală, dar combinarea acesteia cu probiotice sau prebiotice, terapii țintite precum antibioticele sau transplantul de materii fecale atunci când este necesar și obiceiuri de viață sănătoase oferă cea mai bună șansă de a reechilibra ecosistemul intestinal. O alimentație echilibrată joacă un rol esențial în menținerea unui microbiom intestinal sănătos. Dietele bogate în fibre provenite din legume și cereale integrale favorizează producerea de butirat – un acid gras cu lanț scurt cu efecte antiinflamatorii, esențial pentru integritatea mucoasei intestinale. Totodată, includerea alimentelor fermentate contribuie la diversificarea florei bacteriene benefice. În schimb, consumul excesiv de alimente ultraprocesate și zaharuri rafinate perturbă echilibrul microbiomului, favorizând dezvoltarea bacteriilor dăunătoare și apariția inflamației cronice de grad redus. Pierderea în greutate, atunci când este necesară, influențează pozitiv microbiomul intestinal prin reechilibrarea balanței bacteriene. Exercițiul fizic regulat stimulează înmulțirea bacteriilor benefice, reduce inflamația și ajută la menținerea unui metabolism sănătos. Somnul de calitate și managementul stresului ajută, de asemenea, la menținerea unui microbiom echilibrat. Adoptând aceste strategii, se poate crea un mediu intestinal favorabil unei îmbătrâniri sănătoase, caracterizat printr-o abundență de bacterii și metaboliți benefici, cu efect antiinflamator. Obiectivul este de a menține un microbiom echilibrat și rezilient, capabil să facă față schimbărilor aduse de înaintarea în vârstă, reducând inflamația cronică și sprijinind sănătatea metabolică și imunitară pe termen lung. Dr. Sandina Duduman, medic specialist Gastroenterologie, Arcadia Articol susținut de Arcadia – Spitale și Centre Medicale