Malformațiile cardiace congenitale: tratament, diagnostic și consecințe
Malformațiile cardiace congenitale reprezintă o problemă importantă pentru sănătatea copiilor din România. În fiecare an, nașterile cu astfel de defecte ating aproximativ 1.200, iar estimările arată că în jur de 15.000 de persoane sub 18 ani suferă de aceste afecțiuni, multe dintre acestea nefiind încă diagnosticate, notează ziaruldeiasi.ro.
Există numeroase tipuri de malformații congenitale ale inimii. În funcție de complexitate, acestea pot fi împărțite în malformații simple și malformații complexe. Printre cele mai frecvente se află defectele de sept interatrial și interventricular, care sunt tratabile cu succes în centre specializate precum Spitalul de Cardiologie Clinica și Interventionala Arcadia. Potrivit medicului primar Igor Nedelciuc, coordonatorul compartimentului de Cardiologie Interventională, unele defecte, precum persistența de canal arterial, pot fi corectate minim invaziv, prin proceduri de cardiologie intervențională.
Există defecte foarte grave, care necesită intervenții chirurgicale complexe în centre specializate. Acestea pot combina mai multe tipuri de malformații, precum defecte de sept, stenoză valvulară, transpoziția organelor sau schimbarea poziției inimii în corp. În unele cazuri, se poate opta pentru intervenții combinate, intervenții minim invazive sau corecții postchirurgicale. Potrivit lui Nedelciuc, unele malformații pot fi tratate cu succes prin procedee de cardiologie intervencionistă.
Diagnosticul se stabilește diferit pentru copil și pentru adult. La nou-născuți, primul simptom este cianoza, care apare de obicei când plâng sau se agită. De asemenea, bebelușii pot avea dificultăți în creștere, obosesc rapid, se consuma prea repede și nu se dezvoltă conform vârstei. Dacă evoluția este normală, iar testele ecografice arată dezvoltare sănătoasă, intervenția poate fi amânată până la vârsta preșcolară. În cazurile critice, cum ar fi comunicarea între artere prea largă, intervențiile trebuie realizate rapid, chiar în primele zile de viață, pentru a evita complicațiile grave.
Potrivit specialistului, dacă ecografia indică dezvoltare normală și absența semnelor de hipertensiune pulmonară, tratamentul poate fi amânat, dar trebuie urmărit atent dezvoltarea copilului. Pe de altă parte, dacă defectul este mare și hemoragia hemodinamică este accentuată, intervenția trebuie făcută cât mai urgent. În cazul adulților, simptomele includ oboseală excesivă și scăderea toleranței la efort, iar dacă defecțiunea rămâne nerecunoscută și netratată, pot apărea complicații ireversibile, cum ar fi insuficiența cardiacă sau hipertensiunea pulmonară.
Conform medicilor, cele mai frecvente cauze ale malformațiilor rămân încă neclare. Se presupune o predispozitie ereditară, însă factorii de risc includ afectiuni din timpul sarcinii, consum de medicamente, infecții virale sau factorii toxici. De exemplu, vârsta mamei are un rol important: cu cât este mai tânără, cu atât șansele copilului de a dezvolta malformații sunt mai mici.
Diagnosticul se poate descoperi ecografic, mai ales în trimestrul al treilea, când se pot vedea majoritatea structurilor fetale. Potrivit specialistului, intervențiile la nou-născuți sunt de cele mai multe ori necesare în primele zile de viață, pentru defecte severe, și trebuie efectuate în centre speciale. Durata scurtă a anesteziei, recuperarea rapidă și posibilitatea de a se realiza prin punctie reprezintă avantaje majore ale tratamentelor moderne, fără a fi nevoie de chirurgie deschisă.
Pentru prevenție și depistare precoce, controlul pediatru anual este esențial, mai arată sursa citată. În cazul unor suspiciuni, medicul de familie poate recomanda ecografie și consultul de specialitate. Netratată la timp, o malformație poate duce la grave complicații, inclusiv modificări ireversibile ale inimii și circulației pulmonare.
În final, medicii subliniază că, în cazul diagnosticării și tratamentului adecvat, multe dintre aceste defecte pot fi corectate, iar prognosticul pentru pacient se îmbunătățește semnificativ.
