Un studiu amplu, desfăşurat pe parcursul a trei decenii şi având aproape 200.000 de participanţi, oferă claritate într-o dezbatere medicală veche: care este dieta alimentară optimă pentru inimă? Răspunsul nu ţine de dietele la modă, ci de calitatea concretă a alimentelor consumate, spun experţii, care arată că sănătatea inimii depinde mai mult de ce includem în dieta alimentară, respectiv de calitatea alimentelor pe care le mâncăm. Rezultatele pot remodela recomandările clinice şi ghidurile nutriţionale, oferind medicilor şi specialiştilor în sănătate o direcţie clară şi aplicabilă pentru prevenţia bolilor cardiovasculare, notează news.ro. Calitatea alimentelor contează mai mult decât tipul dietei alimentare, este concluzia unui studiu recent, desfăşurat pe aproape 30 de ani, care arată că sursa nutrienţilor este mai importantă decât tipul de regim la care aderăm. Dietele „low-fat” (mai puţine grăsimi) sau „low-carb” (mai puţini carbohidraţi) sunt irelevante fără alimente de calitate, iar factorul esenţial în menţinerea sănătăţii cardiace şi prevenţia bolilor cardiovasculare nu ţine în carbohidraţi sau grăsimi, ci de calitatea nutriţiei, spun specialiştii. Dietele bogate în cereale integrale, fructe, legume, nuci şi leguminoase reduc semnificativ riscul de boli de inimă, în timp ce cele bazate pe alimente procesate şi produse de origine animală au efect invers, chiar dacă se încadrează în definiţia de „low-fat” sau „low-carb”. Studiul recent, care a urmărit aproape 200.000 de persoane timp de câteva decenii, a constatat că, pentru sănătatea cardiovasculară, calitatea alimentelor consumate este la fel de importantă precum alegerea între o dietă scăzută în carbohidraţi sau una scăzută în grăsimi. Rezultatele sugerează că alegerea alimentelor sănătoase şi de calitate este esenţială pentru protejarea inimii. În ultimele două decenii, dietele scăzute în carbohidraţi şi cele scăzute în grăsimi au fost promovate pentru beneficiile lor asupra greutăţii, glicemiei şi nivelului colesterolului. Totuşi, impactul acestor diete asupra reducerii riscului de boli cardiovasculare rămâne încă intens dezbătut. Acesta a prezentat concluziile studiului la Nutrition 2025, principala reuniune anuală a Societăţii Americane de Nutriţie (American Society for Nutrition), desfăşurată la începutul lunii iunie în Orlando. Studiul a inclus 43.430 de bărbaţi din Health Professionals Follow-Up Study (1986–2016), 64.164 de femei din Nurses’ Health Study (1986–2018) şi 92.189 de femei din Nurses’ Health Study II (1991–2019). În total, cercetătorii au urmărit aproape 200.000 de participanţi timp de mai multe decenii, analizând obiceiurile alimentare ale acestora şi apariţia bolilor de inimă. Pe baza unor chestionare detaliate completate de participanţi, cercetătorii au acordat scoruri care reflectă cât de sănătoase sau nesănătoase au fost alegerile alimentare făcute de participanţi în cadrul dietelor low-carb şi low-fat. Cercetătorii au clasificat carbohidraţii, grăsimile şi proteinele provenite din alimente precum cereale integrale, fructe, legume, nuci şi leguminoase drept nutrienţi de înaltă calitate, adică sănătoşi, în timp ce carbohidraţii din cartofi şi cereale rafinate, precum şi grăsimile saturate şi proteinele din produse animale au fost consideraţi de calitate scăzută, adică nesănătoşi. Pentru mai mult de 10.000 de participanţi, cercetătorii au analizat şi sute de metaboliţi sanguini pentru a evalua modul în care calitatea alimentaţiei influenţează reglarea metabolică. Analiza a arătat că participanţii care au urmat o dietă sănătoasă, fie ea low-carb sau low-fat, au avut un risc mai mic de a dezvolta boală coronariană, în timp ce versiunile nesănătoase au fost asociate cu un risc crescut. Aceste tipare alimentare sănătoase, indiferent de tipul dietei, au redus riscul de boli de inimă cu aproximativ 15%. Pentru cei care doresc să-şi îmbunătăţească alimentaţia, cercetătorii recomandă un consum bazat mai mult pe cereale integrale, fructe, legume, nuci şi leguminoase şi reducerea mezelurilor, carbohidraţilor rafinaţi şi alimentelor bogate în zahăr. De asemenea, este important să citim etichetele alimentelor şi să evităm ingredientele de slabă calitate, precum zaharurile adăugate din sucuri şi gustări procesate. În continuare, cercetătorii intenţionează să analizeze şi alţi factori care ar putea influenţa legătura dintre calitatea alimentaţiei şi sănătatea inimii. De exemplu, vor examina rolul factorilor genetici, alegerilor de stil de viaţă şi altor markeri metabolici care pot influenţa aceste asocieri. Cercetătorii sunt interesaţi şi de modul în care dietele low-carb sau low-fat pot influenţa alte rezultate de sănătate, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2 şi cancerul. Aceste informaţii ar putea ajuta la personalizarea recomandărilor nutriţionale în funcţie de profilul individual de sănătate.