Intervenția de angiografie coronariană: ce trebuie să știm
Corina Prodan din Tg. Frumos este îngrijorată de starea de sănătate a soțului său, în vârstă de 67 de ani, care a fost sfătuit de medicul cardiolog să undergo a coronariană angiography. Această recomandare s-a făcut din cauza suspiciunii că acesta ar putea avea vase de sânge îngustate din cauza plăcuțelor de aterom.
Dr. Vasile Fotea, șef lucrări și medic primar radiolog la Spitalul Clinic de Urgențe "Sf. Spiridon" din Iași, explică procedura de angiografie ca fiind o tehnică de vizualizare a vaselor de sânge din corp. Aceasta permite diagnosticarea diferitelor afecțiuni vasculare, precum stenoze, tromboze sau dilatări. În mod tradițional, angiografia se realizează minin invaziv prin inserarea unui cateter în vasul afectat, injectarea unei substanțe de contrast pe bază de iod și efectuarea de radiografii cu raze X.
Există două tipuri de vizualizare: arteriografie, care se referă la vasele arteriale, și flebografie, care vizează venele. În vremurile moderne, vasele de sânge pot fi, de asemenea, vizualizate prin computer-tomografie sau prin imagistica prin rezonanță magnetică, care sunt considerate neinvazive. Spre deosebire de aceste metode, angiografia clasică oferă și opțiuni terapeutice adiționale, precum angioplastia sau stentarea, ceea ce face ca aceasta să fie o alegere preferată în situații de urgență.
Riscurile asociate acestei proceduri includ posibile complicații la locul de punctie, reacții adverse la substanța de contrast, precum și riscuri legate de manipularea instrumentelor în zona vaselor de sânge. Deși incidentele grave sunt rare, procentele sunt de sub 2%. Procedura este adaptată fiecărui pacient, după o evaluare riguroasă a riscurilor și beneficiilor.
Înainte de procedură, pacientul discută cu medicul cardiolog și semnează un consimțământ informat. În plus, este esențial să se efectueze teste pentru a verifica starea de sănătate a inimii și eventualele tulburări de coagulare. Durata unei angiografii variază între 30 și 120 de minute, în funcție de complexitate și tipul intervenției.
Pe parcursul procedurii, pacientul poate fi fie conștient, fie sedat, în funcție de starea sa de sănătate. Medicul va alege locul de acces, care poate fi femural sau brahial, urmând să se efectueze anestezia locală și apoi procedura de angiografie. După efectuarea acesteia, pacientul rămâne sub observație pentru minim 24 de ore, pentru a se asigura că nu apar complicații.
După externare, pacientul trebuie să urmeze indicațiile medicului, inclusiv recomandări privind alimentația și activitatea fizică. De asemenea, este important să fie atenți la eventualele simptome care pot apărea și să contacteze medicul dacă este cazul.
Corina Prodan încurajează toți cei care au întrebări legate de intervenția de angiografie să discute cu medicii lor, subliniind importanța comunicării și a încrederii în procesul medical.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
