Dietele populare și riscurile lor, explicate de un nutriționist
Mulți dintre noi am încercat diferite diete, dorind adesea să slăbim rapid și fără mare efort. Nutriționista autorizată Oana Roșu atrage atenția asupra faptului că nu toate regimurile alimentare au o bază științifică solidă. Unele se bazează pe studii limitate sau pe concepte nesusținute, în timp ce altele, precum dieta mediteraneană, dietă antiinflamatorie și planul DASH, au fost validate prin cercetări ample și sunt apreciate pentru beneficiile lor pe termen lung.
"Urmarea tendințelor dietetice fără o înțelegere clară a mecanismelor și fără îndrumare profesională poate crea riscuri asupra sănătății. Multe diete extreme pot provoca deficiențe nutriționale și probleme metabolice serioase," a declarat Oana Roșu. Aceasta subliniază importanța consultării unui specialist pentru a adapta planul nutritional la nevoile fiecărei persoane.
Oana Roșu a realizat un top al dietelor, incluzând o descriere a fiecărei diete. Dieta mediteraneană, de exemplu, provine din stilul de viață tradițional al regiunilor mediteraneene, precum Grecia și Italia. Această dietă se concentrează pe consumul de alimente naturale, cum ar fi legume, fructe, pește și ulei de măsline, având beneficii în reducerea riscurilor de boli cardiovasculare și diabet.
Dieta DASH, care pune accent pe fructe, legume și lactate degresate, este recomandată pentru reducerea tensiunii arteriale. Beneficiile sale pentru sănătatea inimii sunt bine documentate, făcând-o una dintre cele mai echilibrate diete.
O altă dietă menționată de nutriționist este dieta MIND, care combină elemente din dieta mediteraneană și dieta DASH, având ca scop protejarea sănătății creierului. Aceasta promovează consumul de alimente bogate în antioxidanți și substanțe nutritive esențiale.
Dieta nordică este, de asemenea, populară, având la bază principii tradiționale din țările nordice, cum ar fi Suedia și Norvegia. Aceasta se concentrează pe alimente locale și sezoniere, precum peștele și legumele rădăcinoase.
Nutriționista a mai subliniat că dieta Low FODMAP este adresată celor cu probleme digestive specifice, fiind utilă pe termen scurt pentru identificarea alimentelor problematic. Aceasta necesită supraveghere medicală și poate necesita suplimente pentru a preveni deficiențele nutriționale.
Dieta plant-based, care promovează alimentele de origine vegetală, este considerată o opțiune sănătoasă, dar este importantă planificarea pentru a evita deficiențele de vitamine și proteine.
Alte diete, precum cea keto și dieta disociată, pot cauza probleme nutriționale semnificative și nu sunt recomandate pe termen lung. Acestea sunt adesea dificil de urmat și pot provoca dezechilibre nutriționale.
În ceea ce privește posturile intermitente, acestea nu sunt recomandate persoanelor cu diabet sau celor care au avut probleme cu alimentația, iar dieta daneză, care implică o reducere drastică a caloriilor, poate fi costisitoare și riscantă pentru sănătate.
Ultima menționare este dieta Whole30, care are ca scop eliminarea toxinelor din organism prin consumul de alimente naturale, însă nici aceasta nu beneficiază de dovezi științifice solide.
Oana Roșu subliniază că toate dietele trebuie urmate cu precauție și cunoaștere, iar consultarea unui specialist este esențială pentru a evita riscurile asupra sănătății.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail