Consumul excesiv de antibiotice în România: o alarmă pentru sănătatea publică
Consumul excesiv de antibiotice în România: o alarmă pentru sănătatea publică
Românii obișnuiesc să meargă adesea la farmacie și să solicite un antibiotic pentru a se trata. De multe ori, aceștia află despre medicamentul pe care doresc să-l cumpere de la un vecin care l-a folosit, prin citirea informațiilor de pe internet sau pe baza recomandărilor unei rude.
Acest comportament a dus la un consum exagerat de antibiotice, de multe ori fără recomandări medicale, fapt care a generat apariția unor bacterii puternice care și-au dezvoltat mecanisme de apărare împotriva terapiei actuale. Aceste bacterii sunt denumite "superbacterii" sau "superbugs" și sunt rezistente la antibiotice.
Superbacteriile pot cauza infecții severe în care antibioticele nu au efect, și în unele cazuri grave, acest lucru se poate solda cu deces. Statisticile actuale arată că România ocupă locul 3 în Europa în ceea ce privește consumul de antibiotice cu spectru larg, ceea ce agravează fenomenul de rezistență la antimicrobiene.
Reprezentantul farmaciștilor menționează că și în timpul celor trei campanii organizate la Iași pentru colectarea deșeurilor medicamentoase, oamenii au adus și antibiotice. Acest lucru indică fie o urmare incorectă a tratamentului prescris de medic, fie că aceste produse farmaceutice au fost păstrate acasă pentru o situație ipotetică, dar neutilizate ulterior.
Specialiștii trag un semnal de alarmă cu privire la creșterea rezistenței bacteriilor din cauza excesului de antibiotice, susținând că aceasta a devenit una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică. În acest context, Ministerul Sănătății a emis la începutul acestui an Ordinul 63, care reglementează metodologia de monitorizare a prescrierii și eliberării medicamentelor din categoria antibioticelor și antifungicelor de uz sistemic.
Gabriela Tataringa, o voce din domeniu, afirmă că la începutul anului, când a apărut ordinul, a existat o perioadă destul de confuză, în sensul în care informațiile nu au fost complet și corect înțelese la nivelul comunității. Farmaciștii s-au conformat repede schimbărilor, transmițând noile reglementări atât pacienților, cât și medicilor, și adaptându-și sistemele informatice proprii pentru a respecta prevederile legale, putând astfel raporta toate eliberările de substanțe antimicrobiene.
Gabriela Tataringa reamintește însă că eliberarea antibioticelor nu este obligatorie pentru farmacist; aceștia pot decide dacă este oportună eliberarea medicamentului, conform procedurii de eliberare a medicamentelor în regim de urgență din cadrul regulilor de bună practică farmaceutică.
Această acțiune de reglementare se dovedește esențială pentru combaterea fenomenului de rezistență la antibiotice și protejarea sănătății publice în România.
