Bacteriile și importanța lor: cum ne pot afecta sănătatea
Bacteriile sunt microorganisme omniprezente pe planetă. Le găsim în apă, sol, plante, animale și inclusiv în corpurile noastre. Deși multe bacterii sunt benefice, contribuind la funcționarea optimă a organismului, există și bacterii care pot provoca diverse boli. Medicii avertizează că orice bacterie poate deveni periculoasă în condiții care deprimă imunitatea și compromit răspunsul adecvat al organismului. Aceste situații includ cancere, boli autoimune, boli hepatice sau renale.
Avertismentul experților
Prof.univ.dr. Egidia Miftode, seful disciplinei Boli Infecțioase de la Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" din Iași și medic primar la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase "Sf. Parascheva" din Iași, subliniază că infecțiile pot varia de la medii la severe, în funcție de categoria pacienților și factorii de risc asociați.
Printre factorii de risc enumerați de prof.univ.dr. Egidia Miftode se numără vârstele extreme, neoplaziile, infecția cu HIV, bolile autoimune, bolile hepatice, renale, neurologice și pacienții tratați cu corticosteroizi, chimioterapice sau medicamente biologice. Intervențiile chirurgicale și manevrele invazive reprezintă, de asemenea, un factor de risc major.
Problema rezistenței la antibiotice
Organizația Mondială a Sănătății și comunitatea medicală globală avertizează asupra unor bacterii care nu doar că provoacă boli severe, dar pot persista în mediu, se răspândesc ușor și prezintă rezistență la antibiotice. Printre acestea se numără Acinetobacter, Pseudomonas, Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli, Staphylococcus aureus și Enterococcus. Aceste bacterii sunt rezistente chiar și la antibiotice cu spectru larg.
Specialiștii explică această rezistență prin utilizarea excesivă a antibioticelor, chiar și atunci când acestea nu sunt necesare. Drept urmare, Comisia Europeană a declarat rezistența la antimicrobiene una dintre cele trei amenințări prioritare la adresa sănătății.
Statisticile arată că rezistența la antibiotice cauzează peste 35.000 de decese anual în Uniunea Europeană și în Spațiul Economic European.
Cazuri clinice și provocări
Dr. Egidia Miftode menționează că pacienții care ajung în spital cu sepsis - o infecție severă determinată atât de bacterii comune din flora proprie, cât și de bacterii patogene - sunt adesea pacienți cu organisme fragile sau cu intervenții chirurgicale recent efectuate. Manopera invazivă, imobilizarea prelungită sau utilizarea de sonde urinare cresc riscul de infecție.
Există, de asemenea, persoane fără alte afecțiuni care pot dezvolta un sepsis dacă neglijează o infecție banală. Unii pacienți sunt descoperiți cu rezistență la antibiotice, complicând tratamentul. În unele cazuri, s-ar putea să nu existe alte opțiuni dacă pacientul este rezistent la toate antibioticele disponibile. Cu toate acestea, există antibiotice speciale disponibile doar în spitale tocmai pentru a gestiona astfel de situații.
Simptomele și stadiile sepsisului
Febra, confuzia, convulsiile, coma, hipotensiunea și dispneea sunt câteva dintre simptomele posibile ale sepsisului. Sepsisul poate avea trei stadii: sepsis, sepsis sever și șoc septic. Prof.univ.dr. Egidia Miftode atrage atenția că pacientul trebuie internat de urgență, diagnosticat și tratat rapid pentru a avea șanse mai mari de vindecare.
Noi terapii în dezvoltare
Datorită rezistenței crescute la antibiotice, cercetătorii lucrează la dezvoltarea de noi terapii. "Sunt în curs de apariție asocieri de molecule în cadrul unui antibiotic, astfel încât să se depășească mai multe mecanisme de rezistență", afirmă prof.univ.dr. Egidia Miftode, subliniind că bacteriile continuă să evolueze și să găsească modalități de supraviețuire.
Acest articol subliniază importanța conștientizării rolului bacteriilor și necesitatea unei utilizări responsabile a antibioticelor pentru a preveni dezvoltarea de bacterii rezistente, care reprezintă o amenințare semnificativă pentru sănătatea publică.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
