Atacurile de panică: Când frica apare brusc și fără motiv
Un atac de panică vine brusc, intens și aparent fără motiv. Mulți oameni se confruntă cu simptome fizice puternice și ajung să creadă că au o problemă serioasă de sănătate. Din acest motiv, adesea își fac programări pentru investigații și controale medicale. În realitate, de cele mai multe ori, nu există nici o astfel de problemă de sănătate, ci doar un atac de panică. Oricine poate experimenta un atac de panică la un moment dat în viață, fiind cea mai comună formă de afectare a stării de bine psihologice, întâlnită mai frecvent la femei.
Conform specialiștilor, un atac de panică este un episod brusc și intens de frică, aparent fără un motiv evident. La nivel organic, organismul activează o reacție de tip "luptă sau fugi", normală în prezența fricii. Simptomele se manifestă atât la nivel psihologic, cât și fizic, și pot debuta brusc în orice moment—ziua sau noaptea, în public sau în privat.
"Ziarul de Sănătate" a discutat cu Teodora Petrescu, psiholog clinician, care a participat la un studiu realizat de Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Studiul a analizat efectul carantinei din perioada pandemiei asupra populației din România. Teodora Petrescu a explicat că, deși oricine poate experimenta un atac de panică, traumele și abuzurile pot crește probabilitatea apariției acestuia. Cauzele unui atac de panică nu sunt întotdeauna evidente și se întâmplă ca acestea să apară "pur și simplu de la nimic".
Unii dintre pacienții cu care a vorbit psihologul au mărturisit că au avut atacuri de panică în timp ce stăteau liniștiți, fără să se gândească la o situație stresantă. Un atac de panică durează de obicei între 5 și 20 de minute, apogeul fiind atins după aproximativ 10 minute. Simptomele sunt intense și neplăcute, putând fi confundate cu un atac de cord. Biologic, individul simte cum inima bate mai repede, apar dureri sau înțepături în piept, senzația de sufocare, tremur, amețeală și greață.
Pe plan psihologic, simptomele fizice intense duc la frica de moarte, de pierdere a controlului sau de nebunie. Apar și senzații de detașare față de propriul corp sau de realitate. Organismul poate interpreta unii stimuli aparent banali, declanșând același proces de "luptă sau fugi". În astfel de situații, creierul eliberează hormoni specifici fricii, precum adrenalina și cortizolul, iar corpul reacționează prin transpirație, tremur, ritm cardiac crescut, dureri în piept, respirație accelerată și senzație de frig la mâini și picioare.
Este important de subliniat că un atac de panică nu declanșează o altă boală mintală. Dimpotrivă, reprezintă un semnal de alarmă privind un disconfort psihologic ce necesită atenție. Recunoașterea simptomelor în cazul unui atac de panică este esențială pentru excluderea altor probleme medicale. Pe termen scurt, aplicarea tehnicilor de relaxare ajută la calmarea organismului.
Este esențial ca persoanele care identifică un episod de panică să exerseze tehnici de respirație și meditație atunci când sunt calme, astfel încât să devină un automatism în momentele de criză. Tehnicile aplicate doar în timpul unui atac de panică nu vor fi eficiente; ele trebuie practicate și în perioadele de liniște.
Dacă cineva dezvoltă un atac de panică, nu este un motiv de îngrijorare sau "un semn de nebunie." Este o afecțiune normală, care afectează multe persoane, iar simptomele se retrag în câteva minute. Totuși, dacă atacurile de panică devin recurente, trebuie solicitat ajutor psihologic specializat pentru identificarea și tratarea declanșatorilor.
Există și tratamente medicamentoase prescrise de medicii psihiatri, care pot ameliora stările intense de anxietate. Acestea sunt recomandate când starea de bine a pacientului este semnificativ afectată și intervenția psihologică nu este suficientă în prima fază.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
