Premierul Ilie Bolojan a afirmat, într-o conferință de presă, că România se confruntă cu o creștere alarmantă a cheltuielilor din sistemul de sănătate, în contextul în care fondurile necesare nu mai pot fi acoperite integral, iar eficiența rămâne scăzută. „Nu mă refer la fondurile europene care intră în sănătate, nu mă refer la bugetele de investiții pe care le alocă Ministerul Sănătății pentru reparații de spitale sau dotări. Mă refer la sumele care intră în sistemul de sănătate prin casa de sănătate. Ca să vă faceți o imagine [...] În urmă cu 10 ani, în 2014–2015, ponderea acestor cheltuieli din veniturile statului român era de 11%. Acum a ajuns la 16%. De exemplu: în 2021 – 49 de miliarde, în 2022 – 59 de miliarde, în 2024 – 73 de miliarde, iar în această vară, estimăm că în 2025 vom ajunge la 77 de miliarde”, a spus Bolojan. El a precizat că, în cadrul unei întâlniri recente cu directorul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, s-a ajuns la concluzia că este nevoie de cel puțin 14 miliarde de lei pentru a încheia anul, în condițiile în care din luna martie nu se mai achită integral sumele către furnizori. Pentru a acoperi aceste cheltuieli suplimentare, o parte din încasările rezultate din creșterea TVA-ului sau din accizele la carburanți va fi redirecționată către sănătate. Potrivit premierului, nivelul actual al cheltuielilor se apropie de cel înregistrat în perioada pandemiei, când ponderea a crescut brusc de la 14% la 16%, față de o medie constantă de 11% în anii anteriori. „Se vede că în ultimii ani cheltuielile din sănătate sunt cu mult mai mari decât ritmul de creștere a veniturilor”, a subliniat premierul. Premierul a explicat că, în lipsa unei corelări între numărul de cazuri rezolvate și cheltuielile salariale, risipa persistă în sistemul medical. „De ce avem această risipă în zona de sănătate? Avem cheltuieli extinse de la an la an. Nu e legat numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal”, a spus Bolojan. El a oferit ca exemplu situația din spitale, unde șefii de secție nu sunt numiți de managerul unității, ci de facultățile de medicină. „Gândiți-vă: de cine credeți că va asculta? De managerul spitalului sau se va uita la ceas și se va ocupa de problemele universitare?”, a punctat premierul. Ilie Bolojan a atras atenția și asupra modului în care spitalele eludează plafonarea sporurilor salariale. În multe cazuri, primăriile intervin în bugetul spitalului, ceea ce permite o bază salarială mai mare decât ar fi legal. „Poți să ai un spor între 50% și 80%, dar dacă banii vin fără niciun fel de problemă, nimeni nu acționează. A existat un corn al abundenței, dar acum nu mai este cazul”, a spus premierul. Potrivit acestuia, în unele spitale, cheltuielile de personal depășesc 90% din buget. „Se mai poate face ceva pentru spitalizarea pacienților?”, a adăugat el. Premierul a mai precizat că există cazuri de decontări fictive sau umflate în sistemul medical, iar reforma trebuie să țintească și aceste vulnerabilități. Ilie Bolojan a afirmat că au fost scăpate de sub control și cheltuielile cu medicamentele. „Numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamentele scumpe și cred că suntem una din puținele țări în care ponderea acestor medicamente inovative este mult mai mare decât a celor generice, care rezolvă pentru 90% din boli exact în același fel. Partea de tratament. Da, sigur că dacă prescrii un medicament generic așa, în general, s-ar putea ca un congres să se organizeze la București sau la Sofia și nu la o distanță mult mai mare.” „Și aici trebuie să inversăm balanța, dar asta înseamnă că atât Ministerul Sănătății, cât și Casa trebuie să intervină și să corecteze lucrurile și cu bani mai puțini, să rezolvăm în 99% din cazuri problemele legate de tratamentul pacienților. Sigur, sunt medicamente speciale care nu pot fi înlocuite, înțelegem asta, dar asta nu trebuie să fie regula și excepția.” Prim-ministru a atras atenția că „ melanjul dintre sectorul public și cel privat a făcut ca în ultimii ani, din păcate, în multe locuri să socializăm cheltuielile și să privatizăm câștigurile”. Citește și: VIDEO Ilie Bolojan, despre reforma companiilor de stat: „Vrem scăderea numărului de membri în conducere și plafonarea indemnizațiilor”