România a renunțat la planul de aderare la moneda euro după perioada 2013-2015, din cauza neîndeplinirii anumitor condiții fiscale, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Potrivit acestuia, ultima discuție serioasă despre adoptarea euro a avut loc în 2018, la Academia Română, iar de atunci, oficialii au considerat că nu mai este un orizont clar pentru această decizie.

Isăresc u conține, citează digi24.ro, că la acea vreme, România îndeplinea condițiile pentru aderare în anii 2013, 2014 și 2015, dar decizia politică a fost să se amâne această etapă. Guvernatorul a spus că, pe atunci, președintele Traian Băsescu a stabilit o țintă clară pentru adoptarea euro, dar această țintă nu a fost menținută, din motive politice. El a explicat că datoria publică a fost considerată prea mică pentru aderare, iar toate guvernele și partidele s-au concentrat mai mult pe această circumstanță, omorând astfel angajamentul inițial.

Din punct de vedere tehnic, potrivit lui Isărescu, România ar putea fi pregătită să tipărească euro și până la finalul acestui an, dar decizia de aderare depinde de condițiile politice și de înțelegerile viitoare. El menționează că, în 2018, BNR nu a mai participat la reuniuni privind aderarea la euro. În acea perioadă, s-a renunțat și la comitetele speciale, inclusiv cele legate de distribuția numerarului euro, deși procesul era deja în avans.

Guvernatorul a subliniat, conform sursei, că dacă se consideră că o corecție fiscal-bugetară va dura cinci sau șapte ani, atunci discuțiile despre implementarea euro vor continua peste acea perioadă. În conferința de presă privind raportul trimestrial asupra inflației, Isărescu a explicat că, deși tehnic România are unele posibilități, decizia finală depinde de evoluțiile politice și economice.