românia a înregistrat progrese semnificative în procesul de reformare a sistemului judiciar, conform raportului Comisiei Europene. Autoritățile din țară au făcut pași importanți pentru a implementa recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la independența, calitatea și eficiența justiției. În plus, rezultatele în lupta anticorupție continuă să fie pozitive, deși există și câteva probleme.

Potrivit raportului, unele cazuri de corupție au fost închise din cauza termenelor de prescripție, ceea ce reprezintă un minus. În același timp, în România se explorează măsuri legislative pentru a întări garanțiile privind independența procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare. Ministerul Justiției intenționează să analizeze dacă este nevoie de o reevaluare a modului în care au fost puse în aplicare legile justiției, după ce s-a trecut suficient timp de la adoptarea lor, pentru a menține stabilitatea sistemului, notează digi24.ro.

Un alt punct important menționat în raport este îmbunătățirea transparenței în procesul de sancționare disciplinară, ceea ce s-a realizat prin eforturi de sensibilizare. Ministerul Justiției a arătat deschidere față de modernizarea sistemelor informatice ale instanțelor pentru a asigura independența judiciară. În plus, au fost depuse măsuri pentru a asigura resursele umane necesare sistemului de justiție, inclusiv prin recrutări noi, în ciuda constrângerilor bugetare.

Procesul de asistență judiciară a fost, de asemenea, facilitat prin inițiative care să îi ajute pe cetățeni să beneficieze de servicii juridice. Durata procedurilor judiciare a crescut față de anii anteriori, fapt ce ridică unele probleme. În același timp, aplicarea strategiei anticorupție pentru perioada 2021-2025 continuă să fie o prioritate, iar pentru viitor se pregătește o nouă strategie, bazată pe analiza rezultatelor anterioare.

Raportul conține și notează că, deși rezultatele în lupta împotriva corupției rămân bune, multe cazuri au fost închise din cauza unor hotărâri ale instanțelor privind termenul de prescripție, inclusiv în cazuri de corupție la nivel înalt. Au fost adoptate măsuri pentru îmbunătățirea procedurilor de investigare și urmărire penală a infracțiunilor din sistemul judiciar.

Se pregătește și un proiect de lege pentru actualizarea normelor privind integritatea, care să combată practicile de tip "uși turnante". Agenția Națională de Integritate continuă să înregistreze rezultate în gestionarea conflictelor de interese și a declarațiilor de avere, însă o hotărâre recentă a Curții Constituționale va obliga România să reevalueze sistemul de declarații de avere, perceput ca fiind solid până acum.

În ceea ce privește mass-media, noteaza digi24.ro, autoritățile nu au reușit încă să consolideze complet autonomia și independența editorială. Finanțarea mass-mediei private din partea partidelor și autorităților a crescut influența politică asupra publicității și conținutului media. Consiliul Național al Audiovizualului ar avea nevoie de mai multe resurse și de un sistem informatic modern, pentru a funcționa mai eficient, iar transparența asupra proprietății mass-media rămâne limitată, în special în sectorul audiovizual.

Amenințările și hărțuirea jurnaliștilor continuă să fie o problemă în contextul presiunii politice asupra mediului de mass-media. Încă nu s-au finalizat discuțiile privind un nou Cod de procedură administrativă, ceea ce menține probleme în accesul la informații și transparență. Alegerile prezidențiale din 2024 au fost reprogramate pentru 2025, după decizia Curții Constituționale de anulare a primului tur al scrutinului din 2024.

Raportul mai menționează, potrivit digi24.ro, că nu a fost încă adoptată o decizie finală privind acreditarea instituțiilor pentru drepturile omului, iar pentru a face față provocărilor, a fost adoptată Strategia pentru Guvernanță Deschisă. În ansamblu, se recomandă reiterarea angajamentelor legate de planul de redresare și reziliență, precum și continuarea reformelor necesare pentru a îmbunătăți statul de drept în Romania.