Curtea Constituțională analizează joi, 10 iulie, sesizarea depusă de S.O.S. România, AUR și POT împotriva unui proiect de lege privind măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Documentul contestat introduce sancțiuni pentru distribuirea, prin sisteme informatice, a materialelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, precum și pentru negarea sau minimalizarea Holocaustului și a crimelor de război.

Potrivit declarațiilor, în cazul încălcării acestor prevederi, se pot aplica pedepse cu închisoare de la șase luni până la cinci ani sau mai mult. Pe lângă aceste măsuri, Curtea a respins și obiecția formulată de AUR asupra legii privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe de urgență, în ședința de astăzi. Aceasta a avut loc după ce pe 19 iunie, S.O.S. România, AUR și POT au depus sesizarea, adversarii proiectului votând împotrivă la adoptarea sa de către Camera Deputaților pe 11 iunie.

Conform unui comunicat al S.O.S. România, semnat de profesorul universitar doctor Verginia Vedinas și avocatul Marcela Bas, obiectiile situază legea în contradicție cu Constituția României. Aceștia susțin că modificările propuse de legislator, în particular cele ale senatorului Silviu Vexler, încalcă drepturile fundamentale precum libertatea de conștiință, egalitatea în drepturi, libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Notează Digi24.ro că, potrivit sursei, argumentele subliniază că această lege poate limita dezbaterile parlamentare și poate afecta caracterul democratic al statului. Semnatarii sesizării argumentează că legea încalcă articolele 25, 29 și 30 din Constituție, garantând dreptul la viață intimă, libertatea de conștiință și exprimare, precum și statutul de stat de drept și democratic. De asemenea, aceștia menționează că prevederile naționale trebuie să acorde prioritate tratatelor internaționale privind drepturile omului, în cazul conflictului cu acestea.

Se precizează că libertatea de exprimare, garantată și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, trebuie să fie protejată, inclusiv pentru informațiile și ideile contrare sau incomode, pentru a susține pluralismul și toleranța într-o societate democratică. O altă obiecție majoră vizează faptul că legea, în cazul în care include în categoria "materiale interzise" cărți, materiale didactice sau documentare, ar putea contraveni articolului 8 din legea propusă, care afirmă că sfârșitul nu constituie infracțiune atunci când este în interesul artei, științei, cercetării sau educației.

De asemenea, semnatarii argumentează că nu există un criteriu clar pentru a stabili dacă un material este antisemite, xenofob sau discriminatoriu, fiind astfel susceptibil de interpretări subiective și abuzuri din partea autorităților. Totodată, aceștia susțin că forma vagi și imprecise ale textului de lege pot favoriza interpretări arbitrare și pot încălca prevederile legii nr. 24/2000 referitoare la tehnica legislativă, ceea ce pune sub semnul întrebării constitucionalitatea actului normativ.

În final, unele dintre cele mai grave obiecții vizează posibila instaurare a unei forme de cenzură, care ar putea duce la limitarea drepturilor fundamentale de exprimare, informare și educație, afectând libertatea academică și științifică, notează potrivit digi24.ro.