Administratia președintelui Donald Trump a impus joi sancțiuni fără precedent împotriva a patru judecători ai Curții Penale Internaționale, ca răspuns la emiterea unui mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și la deschiderea unui caz privind presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan, potrivit Reuters. Potrivit unei declarații a secretarului de stat american Marco Rubio, citate de News.ro, sanctiunile vizează Solomy Balungi Bossa din Uganda, Luz del Carmen Ibanez Carranza din Peru, Reine Adelaide Sophie Alapini Gansou din Benin și Beti Hohler din Slovenia.
Update cu 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Administratia președintelui Donald Trump a impus joi sancțiuni fără precedent împotriva a patru judecători ai Curții Penale Internaționale, ca răspuns la emiterea unui mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și la deschiderea unui caz privind presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan, potrivit Reuters. Potrivit unei declarații a secretarului de stat american Marco Rubio, citate de News.ro, sanctiunile vizează Solomy Balungi Bossa din Uganda, Luz del Carmen Ibanez Carranza din Peru, Reine Adelaide Sophie Alapini Gansou din Benin și Beti Hohler din Slovenia.
Rubio afirmă că acești judecători s-au implicat activ în acțiunea ilegală și nefondată a CPI, care, susține el, vizează Statele Unite și Israel. "CPI este politizată și pretinde în mod fals că are libertatea de a investiga și urmări penal cetățeni ai SUA și ai aliaților noștri", a declarat oficialul american.
Conform informațiilor disponibile, aceste judecătoare fac parte din completul CPI din 2018, iar în 2020 au fost implicate într-o decizie a camerei de apel, care a permis deschiderea unei investigații oficiale privind presupuse crime de război ale trupelor americane din Afganistan. Totodată, în 2021, cauza a fost redusă, concentrându-se mai mult pe crimele presupuse ale guvernului afgan și ale talibanilor.
Județoarele Gansou și Hohler au autorizat mandatul de arestare pentru Netanyahu și pentru fostul ministru israelian al apărării, Yoav Gallant, precum și pentru liderul Hamas, Ibrahim Al-Masri. Rubio menționează că aceste decizii accentuează ostilitatea administrației față de Curtea Penală Internațională.
Potrivit Digi24.ro, Washingtonul a impus deja sanctiuni în 2020 asupra fostei procurere șefă Fatou Bensouda și a colaboratorilor săi din cauza activităților CPI legate de Afganistan. Noile măsuri vin și în urma unui vot din ianuarie al Camerei Reprezentanților din SUA, susținut de republicani, pentru sancționarea CPI, în semn de protest față de mandatul de arestare emis pe numele lui Netanyahu.
Organizația Human Rights Watch a criticat aceste măsuri, considerându-le un atac asupra statului de drept, în timp ce oficialii de la Departamentul Trezoreriei au emis licențe generale pentru tranzacțiile deja existente cu persoanele vizate, până pe 8 iulie. Aceste sancțiuni limitează grav posibilitatea acestora de a efectua tranzacții financiare, forțând băncile să respecte restricțiile impuse de SUA.
Potrivit notează Reuters, CPI suferă deja de efectele sancțiunilor anterioare ale Washingtonului, inclusiv asupra procurorului șef Karim Khan, care s-a retras temporar luna trecută din cauza unei investigații a ONU privind comportamentul sexual nepotrivit. Înființată în 2002, CPI are jurisdicție pentru cazuri de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, dar nu include state precum SUA, China, Rusia și Israel.
