O echipă internațională de cercetători analizează praful interstelar
O echipă internațională de cercetători analizează praful interstelar
O echipă de cercetători internaționali, inclusiv specialiști de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, a publicat un studiu important în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society (MNRAS). Această revistă, cu o tradiție de aproape două secole, este recunoscută pentru cercetările originale în domeniul astronomiei și astrofizicii. Conform ziaruldeiasi.ro, studiul se intitulează "Characterization of interstellar carbon dust analogues synthesized by dielectric barrier discharge and evolution after irradiation with 3 MeV H".
Cercetătorii au realizat sinteza și caracterizarea analogilor prafului interstelar printr-o metodă inovatoare, utilizând plasma descărcării cu barieră dielectrică. Aceasta a fost realizată cu un amestec de heliu și butan. Probele obținute sunt incluse în familia carbonului amorf hidrogenat (a-C:H) și au fost analizate prin tehnici avansate precum microscopia electronică de scanare, spectrometria de masă a ionilor secundari și spectroscopia Raman.
Studiul a arătat că materialele sintetizate prezintă caracteristici spectrale de absorbție în infraroșu asemănătoare cu cele observate în galaxia IRAS 08572+3915, sugerând o structură chimică complexă. De asemenea, iradierea cu protoni de 3 MeV a modificat compoziția chimică a acestor analogi, generând procese de dehidrogenare și grafitizare. Aceste procese sunt esențiale pentru înțelegerea evoluției prafului interstelar în condițiile radiative ale mediului cosmic.
Colaborarea interdisciplinară a echipei a adus perspective valoroase asupra modului în care se formează și evoluează praful cosmic. Rezultatele acestei cercetări pot fi utile în interpretarea observațiilor astronomice și în îmbunătățirea modelelor referitoare la formarea prafului interstelar. Aceasta contribuție la domeniul astrofizicii experimentale ar putea ajuta la reproducerea proceselor din spațiu în laborator.
Printre cercetătorii care au contribuit la acest studiu se numără Valentin Pohoata, Andrei Sandu, Cătălin Agheorghiesei, Ionuț Topala de la Universitatea din Iași, și colegii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", precum și de la Universitatea din Lille, Franța.
