Impactul dependenței de rețele sociale asupra tinerilor și adulților
Sfârșitul anului 2024 a adus în prim-plan efectele negative ale dependenței de rețele sociale, afectând atât tinerii, cât și adulții. Specialiștii subliniază că gândirea critică este cea mai vulnerabilă la această problemă, iar mulți elevi se confruntă cu dificultăți în a discerne informațiile corecte de cele false.
Experții afirmă că educația tinerilor, încă din perioada școlară, este esențială pentru a-i ajuta să recunoască dezinformarea și să evite manipularea. Deși dependența de internet și de platformele sociale este un fenomen vechi, situația s-a deteriorat semnificativ în urma pandemiei de COVID-19 și a utilizării excesive a tehnologiei. Elevii au resimțit lipsa interacțiunii directe cu colegii și s-au refugiat în rețelele sociale, sperând să combată astfel sentimentul de singurătate.
Profesorul Constantin Cucos, fost director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, și Mihaela Cenusa, profesor consilier la Colegiul Național de Artă "Octav Bancilă", au discutat în cadrul unui interviu pentru "Ziarul de Iași" despre manifestările acestei dependențe în rândul elevilor și modalitățile de a o gestiona. Aceștia subliniază că pentru unii copii, jocurile și întâlnirile cu prietenii sunt de domeniul trecutului, iar rețelele sociale le oferă o iluzie de socializare, chiar dacă contactul fizic nu are loc.
Specialiștii atrag atenția că dependența de rețele sociale îngreunează dezvoltarea gândirii critice. Algoritmii acestor platforme oferă utilizatorilor același tip de conținut din surse diversificate, facilitând astfel formarea unei percepții eronate că informațiile furnizate sunt adevărul absolut, fără o analiză critică.
În opinia profesorului Constantin Cucos, competențele digitale nu se rezumă la utilizarea dispozitivelor și programelor, ci implică și abilitatea de a distinge între diferitele tipuri de conținut, separând informațiile corecte de cele false. Tinerii care suferă de o dependență accentuată de rețele sociale pot avea de pierdut pe piața muncii, unde angajatorii caută indivizi capabili să interacționeze, să îndeplinească obiective și să acționeze autonom.
Pentru a combate această problemă, este esențial ca dezvoltarea gândirii critice să fie exersată la școală, în colaborare cu profesorii. Cucos subliniază că această abilități pot reprezenta un "instrument de filtrare, apărare, acceptare sau respingere" a informațiilor externe. Astfel, elevul poate învăța cum să identifice o știre falsă, cum să verifice informațiile și unde să caute adevărul.
Modelul de predare, care implică explicații, întrebări și evaluări, permite cadrelor didactice să devină exemple pentru elevi, contribuind la dezvoltarea unei conduite critice în evaluarea informațiilor.
Este important de menționat că dependența de rețele sociale nu afectează doar tinerii. Mihaela Cenusa afirmă că și adulții se confruntă cu această problemă, demonstrând că fenomenul este unul extins.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
