Într-un context economic fragil și cu presiuni bugetare crescânde, România se vede nevoită să decidă: spre exemplu, pe ce punem accent în investițiile strategice – pe confortul urban al unor centre dezvoltate sau pe conectivitatea și siguranța regiunilor rămase în urmă? Două proiecte emblematice – Metroul din Cluj-Napoca și Autostrada A8 Iași – Pașcani – ilustrează perfect această dilemă. Ambele presupun costuri similare, dar fiecare deservește un scop radical diferit. Iar traiectoriile lor de implementare spun mai multe despre România profundă decât o face orice raport oficial. În doar cinci ani (2020–2025), Clujul a reușit ceea ce alte regiuni n-au reușit în două decenii. Fără să figureze în Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN – document aprobat prin Lege ce stabilește direcțiile de dezvoltare a infrastructurii de transport ale României încă din 2006) sau în MasterPlanul General de Transport (MPGT – document strategic care pilotează politica investițională în domeniul infrastructurii aprobat în 2016), metroul din Cluj a fost: Proiectul a beneficiat de un suport transpartinic la nivel central, de o mobilizare impecabilă a autorităților locale și de o documentație tehnico-economică adaptată pentru a îndeplini criteriile minime de eficiență. Astăzi, cu o valoare totală estimată de 13 miliarde de lei (~2,7 miliarde €), finanțat în principal din bugetul de stat, metroul clujean este un proiect local care a devenit un simbol politic de succes și de imagine. Mai mult, a beneficiat și de un suport financiar direct, avans pentru constructor, în valoare de circa 232 milioane euro de la Bugetul de Stat, potrivit informațiilor oferite de un ONG de specialitate. La polul opus, Autostrada A8 (Pașcani-Iași), parte a coridorului european de mobilitate Est–Vest, a respectat toate etapele prevăzute de planificarea strategică: Evoluția sa a fost marcată de o inerție procedurală, iar maturizarea documentației a fost posibilă doar datorită efortului consecvent al inițiativelor civice pro-autostradă, care au suplinit lipsa de implicare a autorităților locale. În prezent, dat fiind faptul că cele două secțiuni montane din autostrada A8 au ratat finanțarea prin PNRR, autoritățile centrale sunt nevoite să redimensioneze și să reprioritizeze alocările bugetare, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe Programul Transport. Cu alte cuvinte, sursa de finanțare pentru execuția celor 60 km de autostradă între Iași și Pașcani devine tot mai incertă. Pe surse, se negociază o schemă de finanțare mixtă, implicând Programul Transport și/sau Programul ReArm Europe/Readiness 2030 și Bugetul de Stat, având în vedere utilizarea duală (civilă și militară) a acestui tronson. Conform comparației prezentate anterior, deși costurile de implementare sunt comparabile, scopurile acestor investiții sunt fundamental diferite. Metroul din Cluj deservește, în principal, zona urbană și periurbană Cluj–Florești, contribuind la fluidizarea traficului și reducerea timpilor de deplasare cu câteva zeci de minute pe zi pentru navetiști. Este o investiție cu impact local și metropolitan, axată pe mobilitate urbană sustenabilă. În schimb, Autostrada A8 reprezintă o investiție strategică națională și europeană. Ea ar contribui direct la reducerea accidentelor rutiere pe unul dintre cele mai periculoase drumuri din România – DN 28, și ar asigura conectivitatea estului țării la rețeaua rutieră națională (A7, A3) și europeană (TEN-T). Mai mult, A8 are o utilitate duală (civilă și militară), fiind parte potențială a coridoarelor logistice NATO, ceea ce îi conferă o valoare strategică ridicată în actualul context geopolitic regional. Răspunsul nu ține doar de cifre sau strategii naționale. Ține de capacitatea de mobilizare locală și regională: Nu e greșit că municipiul Cluj a reușit. E grav că regiunea moldavă n-a fost lăsată să reușească – sau nu a știut cum să reușească. Statul român trebuie să-și recalibreze urgent criteriile de prioritizare, pentru că într-o regiune estică izolată, cu vulnerabilități majore logistice și strategice (detalii aici), A8 nu este doar un drum – este un pod între două Românii. O legătură vitală între estul ignorat și vestul favorizat investițional și accesul către centrul decizional al Uniunii Europene. Să nu-l ratăm din comoditate, neglijență sau orbire politică. SURSA FOTO: Inquam Photos / Cristi Vescan