Stagnarea economică îngrijorează specialiștii
Consultantul economic Adrian Negrescu a tras un semnal de alarmă referitor la stagnarea economiei românești, menționând că aceasta funcționează "cu frână de mână trasă". Aceasta încetinire economică se datorează, în principal, efectelor inflative, scăderii puterii de cumpărare și problemelor întâmpinate de tot mai multe firme, pe fondul vânzărilor în declin.
Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), produsul intern brut (PIB) nu a variat în trimestrul al treilea al anului 2024 în comparație cu trimestrul anterior, în timp ce față de aceeași perioadă a anului 2023, PIB a scăzut cu 0,2%. Negrescu a subliniat că această stagnare economică este confirmată de scăderea vânzărilor și de creșterea numărului de companii care se închid.
"Economia românească trebuie să facă față unei serii de provocări: producția industrială este în declin, sectorul construcțiilor se află într-o criză, agricultura a fost grav afectată de secetă, iar comerțul dă semne de scădere", a adăugat expertul. El a mai menționat că sectorul IT&C, tradițional văzut ca un motor de creștere, nu mai oferă contribuții semnificative la PIB, iar previziunile pentru 2025 nu sunt deloc optimiste.
Negrescu a propus reducerea impozitelor pe muncă ca un pas necesar pentru a susține puterea de cumpărare a cetățenilor, subliniind că o creștere a impozitelor ar reprezenta un "seppuku economic" în contextul unei inflații crescute. De asemenea, el sugerează actualizarea sistemului tichetelor de masă, având în vedere realitatea actuală a prețurilor alimentelor.
Analizând stabilitatea fiscală, Negrescu a explicat că menținerea nivelului actual al impozitelor depinde de reforma administrativă și de asigurarea unei colectări mai eficiente a impozitelor și taxelor.
Evoluțiile economice recente sunt sub nivelul așteptărilor, determinând economiștii să își ajusteze prognozele de creștere economică. De exemplu, Ciprian Dascălu, economist-șef la BCR, menționează că estimările pentru acest an s-ar putea modifica de la 1,9% la 0,8%, având în vedere stagnarea PIB-ului în trimesterul III.
Pe de altă parte, Valentin Tătaru de la ING Bank susține că o creștere de 1% ar fi mult mai plauzibilă, având în vedere o activitate economică sub potențial.
În concluzie, datele recente arată o economie românească în dificultate, iar perspectivele pentru 2025 rămân incerte, depinzând de măsurile adoptate în domeniul fiscal și de stabilizarea sectorului agricol.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
