Scenariile prețurilor la energie după 2025: Un raport al Asociației Energia Inteligentă
Începând cu anul 2025, românii se confruntă cu incertitudini legate de prețurile gazelor și energiei electrice, în contextul expirării măsurii de plafonare a acestora din luna aprilie. Asociația Energia Inteligentă (AEI) a prezentat trei scenarii posibile privind evoluția prețurilor.
Primul scenariu sugerează păstrarea măsurii de plafonare a prețurilor. Astfel, prețul gazelor naturale ar rămâne la 0,310 lei/kWh, TVA inclus. În ceea ce privește energia electrică, s-ar putea stabili două niveluri de prețuri: 1,3 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum de peste 255 kWh pe lună și 0,8 lei/kWh cu TVA inclus pentru consumul sub acest prag. Aceasta ar reprezenta o scădere de aproximativ 21% pentru consumatorii care depășesc 255 kWh/lună, dar o creștere de 17% pentru cei care consumă sub 100 kWh/lună, cu un impact mediu de 6 lei pe lună la factura de energie pentru un consum de 50 kWh, potrivit lui Dumitru Chisalita, președintele AEI.
În cazul în care plafoanele de prețuri vor fi eliminate din 1 aprilie 2025, iar pregătirea liberalizării pieței va fi minimă, consumatorii ar putea plăti aceleași prețuri ca acum pentru gaze naturale, dar energia electrică ar putea ajunge la aproximativ 1,15 lei/kWh cu TVA inclus. Aceasta ar implica o scădere de 21% pentru cei cu un consum de peste 255 kWh, dar o creștere de 43% pentru cei care consumă între 100-255 kWh, cu o medie de 35 lei/lună la factura pentru 100 kWh. De asemenea, cei care consumă sub 100 kWh/lună ar risca o majorare de 51%, adică în jur de 24 lei în plus la factura de 50 kWh.
Cel de-al treilea scenariu preconizează eliminarea plafoanelor fără pregătirea pieței, ceea ce ar duce la prețuri de cel puțin 0,380 lei/kWh pentru gazele naturale. Prețul energiei electrice ar putea depăși 1,38 lei/kWh cu TVA inclus. Aceasta ar însemna o creștere de 6% pentru consumatorii care depășesc 255 kWh/lună, 72% pentru cei între 100-255 kWh și o majorare de 102% pentru cei care consumă sub 100 kWh/lună, ceea ce ar genera un impact major asupra bugetelor familiilor.
Dumitru Chisalita a subliniat că scenariile 2 și 3 ar reduce presiunea asupra bugetului național de costurile subvențiilor, în timp ce scenariul 1 ar putea crea cheltuieli semnificative. Aceste cheltuieli ar putea fi acoperite prin noi creșteri de taxe și impozite, ceea ce ar afecta cel mai mult persoanele cu venitul cel mai mic.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
