Scăderea semnificativă a cercetării în sectorul privat din România
Cercetarea în sectorul privat din România a cunoscut o scădere considerabilă în ultimii ani, reflectând provocările economice în care se află mediul de afaceri. Mulți antreprenori au fost nevoiți să redirecționeze resursele disponibile, ceea ce a condus la o limitare a investițiilor în cercetare și inovare.
Analizând datele din domeniul cercetării-dezvoltării, se observă o tendință îngrijorătoare. Astfel, numărul unităților de cercetare private a scăzut de la 881 în 2011 la doar 221 în 2023, ceea ce reprezintă mai puțin de un sfert din numărul existent acum 14 ani. Această situație ridică întrebări cu privire la regiunile care au investit cel mai mult în cercetare și poziția Iașului în acest context.
În anul 2011, aproape jumătate (46%) dintre angajații din domeniul cercetării-dezvoltării erau localizați în București, adunând 19.621 de angajați din totalul de 42.363 la nivel național. Pe locurile următoare în clasamentul angajaților din cercetare se aflau județele Cluj (3.393 angajați), Ilfov (2.613), Iași (2.573) și Brașov (2.259). Judete precum Dolj, Timiș și Argeș aveau fiecare peste o mie de angajați în acest domeniu, în timp ce Ialomița și Vrancea se aflau la coada listei cu câțiva angajați.
De interes major este județul Timiș, care a realizat investiții substanțiale în personal și materiale pentru cercetare. Astfel, în 2023, Timiș a ajuns pe locul al doilea, după București, în privința numărului de angajați din cercetare, surclasând centre mai dezvoltate precum Cluj, Ilfov sau Iași. Timiș a recrutat peste 2.500 de noi angajați în acest domeniu, în contrast cu București, care a redus numărul de angajați cu 531, și cu creșteri mai modeste în Cluj (+217), Ilfov (+738) și Iași (+553).
Județele Sibiu și Constanța au înregistrat și ele creșteri semnificative a numărului de angajați în 2023 comparativ cu 2011, cu 1.418, respectiv 1.181 angajați. Aceste schimbări sugerează o preocupare pentru dezvoltarea de soluții locale, ceea ce ar putea favoriza o evoluție economică mai rapidă a acestor județe, Sibiul având cea mai mare creștere procentuală a numărului de angajați în analiză (+269%, de la 550 în 2011 la 2.028 în 2023).
Dacă în 2011, Bucureștiul reprezenta 46% din angajările din cercetare, această pondere a scăzut la 39%, iar alte județe au început să se impună ca centre importante de cercetare. Timiș continuă să se distingă printr-o strategie clară în domeniul cercetării și dezvoltării, întărind investițiile în acest sector. Cheltuielile realizate în Timiș în domeniul cercetării au crescut semnificativ: de la 3,5% în 2011, Timișul a ajuns să reprezinte 14,5% din totalul cheltuielilor în acest sector în 2023, cu aproape 1,5 miliarde lei cheltuite, după București (2,94 miliarde lei, 35% din total).
Pe de altă parte, județul Iași a stagnat în privința cheltuielilor, înregistrând o ușoară scădere de 0,3%. O polarizare a cheltuielilor este evidentă, cu un accent pe județele mari, cum ar fi București, Timiș și Cluj, care concentrează majoritatea fondurilor disponibile, în timp ce alte județe, precum Covasna, Tulcea și Satu Mare, rămân în umbră.
În ceea ce privește cheltuielile de capital, s-au înregistrat creșteri modeste totalizând un avans de 74%, indicând o insuficientă atenție acordată investițiilor strategice pe termen lung. Județele Arad, Sibiu și Constanța au avut însă creșteri notabile, în timp ce multe alte regiuni, cum ar fi Dolj, Dâmbovița sau Bacău, au raportat scăderi dramatice.
În concluzie, analiza evoluției cercetării-dezvoltării din România subliniază necesitatea urgentă a unor politici care să echilibreze distribuția fondurilor, să încurajeze investițiile private și să creeze strategii regionale coerente pentru a reduce disparitățile și pentru a asigura o dezvoltare echitabilă.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
