România, pe drumul unei recuperări economice excepționale
România, pe drumul unei recuperări economice excepționale
Anul trecut, România a înregistrat o performanță economică remarcabilă, depășind nu mai puțin de șapte țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește Produsul Intern Brut (PIB) per capita, măsurat la paritatea puterii de cumpărare (PPS). PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la impresionantul nivel de 80% din media Uniunii Europene, situându-se la același nivel cu Polonia și Portugalia.
În cei 35 de ani de la Revoluția din 1989, România a parcurs un parcurs complex, caracterizat de atât realizări, cât și provocări. După un deceniu în care direcția economică a fost incertă, începând cu anul 2000, România a adoptat o orientare clară spre Uniunea Europeană și NATO, ceea ce a dus la o recuperare economică impresionantă față de perioada anterioară crizei financiare globale din 2008-2009. În acești ani, economia românească a fost afectată grav de criza globală, în timp ce Polonia a reușit să evite recesiunea.
Ultimii ani au adus provocări suplimentare, cum ar fi pandemia și războiul din Ucraina, dar România a dovedit o reziliență deosebită, culminând cu rezultatele din 2023 care arată o creștere a PIB-ului per capita, atingând un nivel considerat incredibil de 80% din PIB-ul mediu al Uniunii Europene. Este esențial de menționat că acest progres a fost realizat în mai puțin de două decenii, având în vedere că în anul 2000 PIB-ul pe cap de locuitor era de aproximativ 26,5%.
În ciuda scepticismului care persistă în rândul unor cetățeni, România a generat o valoare economică semnificativă în 2023, de aproximativ 3,5 până la 4 ori mai mult decât în 1989, ajustată la inflație și populație. Datele arată o creștere a PIB-ului României la 350,9 miliarde USD în 2023, comparativ cu 41,45 miliarde în 1989. Aceasta schimbare subliniază progresul impresionant al economiei românești.
Însă, recentele date de la Institutul Național de Statistică (INS) arată o creștere mai modestă de doar 0,7% în prima jumătate a anului 2024, în contextul în care așteptările erau de +2,5%. Deși PIB-ul nu este consumat direct, el rămâne un indicator crucial pentru starea economiei, provocând întrebări despre cum se formează și cum poate influența economia.
Componența PIB-ului este determinată de valorile adăugate brute (VAB), la care se adaugă impozitele și se scad subvențiile. În ceea ce privește utilizarea PIB-ului, consumul a crescut semnificativ în prima jumătate a anului 2024, ceea ce indică o creștere a puterii de cumpărare a populației, în ciuda provocărilor economice.
Pe de altă parte, investițiile au fost sub presiune din cauza deciziilor guvernamentale și a incertitudinilor economice, iar deficitul comercial a crescut, fiind alimentat de o dinamică negativă a exporturilor. Acest lucru sugerează o nevoie urgentă de stabilitate și previzibilitate în politicile economice.
Sectorul agricol se confruntă cu provocări din cauza condițiilor climatice, iar alte sectoare, cum ar fi IT și servicii, par să atingă un platou. Rămâne de văzut cum va evolua economia românească în viitor, având în vedere toate aceste variabile. Totuși, perspectivele de redresare și creștere economică continuă să existe, iar România se află într-un moment crucial de transformare și adaptare în contextul provocărilor externe și interne.
