Problemele majore în proiectele de infrastructură din România
Problemele majore în proiectele de infrastructură din România
Birocratia excesivă și lipsa de specialiști bine pregătiți sunt doar câteva dintre obstacolele care împiedică dezvoltarea infrastructurii în România. Conform unei analize realizate de specialiști de pe platforma construct-intelligence.ro, problemele majore întâmpinate determină ca planurile de infrastructură să rămână blocate în faze de licitație.
În analiza menționată, s-a evidențiat că Regiunea Nord-Est a avut anul trecut 39 de proiecte pentru construirea, repararea și modernizarea podurilor, cele mai multe din țară. Județele Suceava și Bacău au înregistrat cele mai multe proiecte începute, 15, respectiv 12, în contrast cu Iași, care a avut doar trei astfel de proiecte, care au rămas neschimbate până în prezent.
Specialiștii au monitorizat anul trecut 187 de proiecte de poduri cu o valoare estimată de 1,99 miliarde lei. Numai 11% din proiectele de construirea de noi poduri au fost finalizate, iar 17% din cele de reparare. În acest context, "Podul de Flori", parte din proiectul Autostrăzii Unirii A8, continuă să fie așteptat, chiar dacă autoritățile promit finalizarea a cinci poduri peste Prut până în 2030.
În ceea ce privește infrastructura din Iași, problema principală rămâne renovarea pasajelor vechi. Pasajele Alexandru cel Bun și Socola așteaptă consolidații esențiale de ani buni. Conform ziaruldeiasi.ro, lucrările pentru Pasajul Alexandru cel Bun urmează să înceapă în curând, în timp ce stadiul Pasajului Socola rămâne incert din cauza așteptării unui aviz de la Compania de Căi Ferate.
Un alt aspect important este că, în 2025, vor fi monitorizate 84 de proiecte de poduri, cu o valoare de 1,60 miliarde lei. Specialistii notează că birocratia face ca eliberarea avizelor să fie extrem de lentă, provocând întârzieri în aproximativ 20% din proiecte. De asemenea, contestarea licitațiilor îngreunează și mai mult procesele de implementare.
Pentru a stopa aceste întârzieri, experții recomandă simplificarea procedurilor de avizare prin digitalizare, reformarea legislației achizițiilor publice și îmbunătățirea capacității administrative. Fără aceste reforme, cetățenii vor continua să se confrunte cu o infrastructură îmbătrânită și cu promisiuni care par tot mai departe, în timp ce așteaptă modernizarea necesară a podurilor și pasajelor.
