Fermerii români trebuie să investească în digitalizare și agricultură regenerativă pentru a face față schimbărilor climatice
La Iași, s-a desfășurat recent o conferință internațională dedicată viitorului producției agroalimentare, organizată de Consulatul și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în colaborare cu Universitatea de Științele Vieții "Ion Ionescu de la Brad". Evenimentul, care a avut loc pe 29 aprilie, a reunit studenți, antreprenori și experți din domeniu, atât români, cât și olandezi.
Conform informațiilor furnizate, experții prezenți au subliniat importanța digitalizării, fertilizării de precizie și agriculturii regenerative ca principale direcții în care fermierii români ar trebui să investească pentru a face față provocărilor climatice. "Romania are un potențial uriaș de dezvoltare, dar pentru a-l valorifica este nevoie de implementarea unor strategii moderne și sustenabile", a fost una dintre concluziile discuțiilor.
Discursul moderat de Teofil Dascalu, CEO al Frizon Group, s-a concentrat pe identificarea soluțiilor inteligente care pot remodela agricultura. Sophie Neve, consultant agricol al Ambasadei Țărilor de Jos în România, a evidențiat că o cooperare solidă este esențială pentru a face față noilor provocări climatice. Aceasta a menționat că modelul asociativ din agricultura olandeză este un exemplu de succes.
Printre participanți s-a numărat și Peter De Boer, director de strategie al DN Agrar. Acesta a discutat despre sistemul "no-till" ca o tehnologie eficientă pentru agricultură, punând accent pe calitatea solului din Transilvania, zonă unde compania deține una dintre cele mai mari ferme zootehnice integrate din România.
De asemenea, Dan Grigore, coordonator al Think Tank Agrinnovator, a subliniat necesitatea unui sprijin bazat pe date pentru a aborda provocările aduse de schimbările climatice. El a accentuat implementarea soluțiilor digitale ca o prioritate pentru fermieri.
Pe de altă parte, Marius Velea, director general al Holland Farming Romania, a remarcat că avansul tehnologic, inclusiv utilizarea dronelor, reprezintă o investiție necesară. Totuși, acesta a menționat și costurile suplimentare implicate în fertilizarea de precizie.
În concluzie, deși România se află în urma Olandei în ceea ce privește cunoștințele tehnice pentru a răspunde provocărilor climatice, fermierii consideră educația și consultanța specializată esențiale pentru dezvoltarea agriculturii regenerative și a economiei circulare. Potrivit ziaruldeiasi.ro, mesajul principal a fost clar: adaptarea și inovația sunt vitale pentru agricultura românească.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
