Creșterea investițiilor publice, un pretext pentru statele europene

Creșterea investițiilor publice, un pretext pentru statele europene

Creșterea investițiilor publice este folosită de unele state europene ca justificare pentru depășirea țintei de deficit bugetar, potrivit unui studiu realizat de Consiliul Fiscal European, un organism consultativ independent al Comisiei Europene. Conform analizei, problemele financiare ale statelor sunt în mare parte rezultatul cheltuielilor sociale necontrolate, nu al expansiunii investițiilor.

De obicei, autoritățile invoacă creșterea deficitului bugetar ca urmare a unor investiții mai mari. Totuși, adevărul este că statele care au o disciplină financiară ridicată sunt cele care fac investiții semnificative, în timp ce cele care se confruntă cu deficite mari își cheltuiesc resursele pe măsuri populiste.

Regulile fiscale stabilite de Uniunea Europeană impun ca deficitul bugetar să fie menținut sub 3% din PIB și ca datoria publică să nu depășească 60% din PIB. România se află în prezent sub procedura de deficit excesiv, fiind singura țară din Europa în această situație înainte de pandemie. Guvernul român este în discuții cu Comisia Europeană pentru a elabora un plan de consolidare a finanțelor publice pe o perioadă de șapte ani.

În zona euro, guvernele cheltuiesc aproximativ 30% din PIB pentru obiective sociale, o creștere de aproape 2 puncte procentuale față de mijlocul anilor 1990. Tot în această perioadă, datoria publică brută a guvernelor a crescut cu aproape 20% din PIB, iar investițiile publice, evaluate prin formarea brută de capital fix din sectorul public, au oscilat între 2% și 3% din PIB.