Județul Iași nu duce lipsă de investitori străini nici când vorbim despre terenuri agricole. Potrivit unor cifre din evidența ANCPI, în capitala Moldovei un procent de 0,23% din totalul suprafețelor este reprezentat de persoane din afara țării, care dețin aproape 400 de hectare. Pământul românesc este tot mai bătătorit de investitorii străini. Într-o perioadă în care terenurile agricole devin o resursă tot mai valoroasă, cetățenii din afara țării dețin deja, pe persoană fizică, peste 28.000 de hectare în România, conform datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). În procente, asta înseamnă aproximativ 0,3% din suprafața totală de teren agricol a României, care se întinde pe 10,5 milioane de hectare. Nici județul Iași nu lipsește din acest tablou. Aici, de exemplu, străinii au în proprietate aproape 400 de hectare, însemnând undeva la 0,23% din întreaga suprafață de 170.860 ha a județului. Sau, pentru a fi mai intuitiv, este vorba de o suprafață comparabilă, ca mărime, cu 1% din cea a municipiului Iași. O suprafață relativ modestă dacă ne raportăm doar la aceste cifre, care plasează județul pe locul 23 la nivel național. Clasamentul este condus de județe precum Harghita, unde străinii dețin peste 2.800 ha, Timiș (2.547 hectare), și Constanța (aproape 2.000 hectare). În contrast, județul Gorj se situează pe ultimul loc, cu doar 91 de hectare deținute de străini. Deși, aparent, proporția terenurilor agricole deținute de străini în județul Iași este modestă comparativ cu dinamica de la nivel național, merită precizat totuși că cifrele ANPCI nu reflectă clar realitatea din teren. De ce spunem asta? Pentru că datele centralizate de Agenția Națională de Cadastru nu includ și suprafețele agricole deținute de persoane juridice străine. De altfel se cunoaște că în ultimii ani, interesul străinilor pentru terenuri agricole în România a crescut semnificativ, suprafața totală deținută ajungând la 28.363 hectare, cu aproximativ 7.300 ha mai mult față de 2021. La Iași, una dintre cele mai mari tranzacții din ultimii 5 ani care figurează în dreptul cetățenilor străini îi aparține unui investitor din Italia, care a cumpărat în comuna Erbiceni 19 hectare de teren agricol. Legislația din România privind achiziția de terenuri de către cetățeni străini este destul de permisivă, comparativ cu alte state. Spre exemplu, cetățenii din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European pot achiziționa terenuri agricole, forestiere și alte tipuri de proprietăți în aceleași condiții ca cetățenii români. Liberalizarea vânzării terenurilor intravilane către cetățenii UE s-a realizat în 2012 și a celor extravilane în 2014. În ceea ce privește interesul din partea cetățenilor din afara UE, aceștia pot deține terenuri în România doar dacă statul lor de origine are un acord de reciprocitate cu România. În lipsa unui astfel de acord, aceștia pot deține doar clădiri, având drept de superficie asupra terenului aferent acestora. Există însă posibilitatea pentru cetățenii din afara UE de a înființa firme în România, prin care să poată deține terenuri, firmele fiind considerate entități românești. Printre cele mai importante modificări legislative care au vizat vânzarea terenurilor agricole românești unor cumpărători străini se află și un proiect de hotărâre din 2021, când Senatul a adoptat tacit eliminarea unor restricții pentru străinii care doresc să achiziționeze terenuri agricole în România. Printre acestea se numărau și eliminarea cerințelor de rezidență stabilă și desfășurare de activități agricole, o portiță legislativă care a generat nemulțumiri printre fermierii români.